Uniunea Europeană decide suplimentarea finanțării pentru tehnologia dronelor cu o sumă de 130 de milioane de euro. Această decizie vizează consolidarea securității frontierelor și combaterea amenințărilor hibride pe teritoriul blocului european. Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană în cadrul reuniunii miniștrilor Justiției și Afacerilor Interne de la Luxemburg, eveniment care a avut loc în contextul gestionării migrației și a controalelor la frontiere.
Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a subliniat importanța noilor tehnologii pentru protecția frontierelor și a infrastructurii critice. Suplimentarea fondurilor vine ca răspuns la cererea mare și calitatea propunerilor primite de la statele membre. Finanțarea poate acoperi până la 90% din costurile proiectelor, incluzând achiziția de drone, sisteme anti-dronă și integrarea acestora în rețelele naționale de supraveghere.
Această nouă alocare ridică investițiile UE în tehnologii de supraveghere a frontierelor la peste 500 de milioane de euro. Anterior, Bruxelles-ul a alocat 170 de milioane de euro pentru Frontex și autoritățile naționale, prin Instrumentul de gestionare a frontierelor și vizelor. Fondurile sunt destinate achiziției de echipamente fără echipaj, într-un efort de a răspunde provocărilor de securitate și de a monitoriza amenințările hibride.
În paralel cu aceste investiții tehnologice, Grecia a propus suspendarea temporară a dreptului de a solicita azil în situații de urgență, caracterizate prin sosiri masive de migranți ilegali. Această inițiativă este susținută de state precum Polonia, Germania, Austria și Danemarca. Totodată, Bruxelles-ul intenționează să consolideze rolul agenției Frontex în gestionarea crizelor și monitorizarea amenințărilor hibride online, mandatul agenției urmând să fie revizuit la sfârșitul anului.
Liderii europeni urmează să discute politica de migrație și gestionarea frontierelor la summitul Consiliului European din 15-16 octombrie. Deciziile privind securitatea frontierelor rămân un subiect central în agenda politică a Uniunii, mai ales după criza de la Ceuta din această vară. Această criză a evidențiat necesitatea unor instrumente de monitorizare mai avansate pentru a gestiona fluxurile migratorii și riscurile de securitate.
Contextul actual al securității europene este marcat de o atenție sporită acordată protejării infrastructurii critice și gestionării crizelor de la frontieră. Această direcție de acțiune se aliniază cu necesitatea de a răspunde la amenințările hibride care pot afecta stabilitatea statelor membre. Consolidarea capacităților de supraveghere prin tehnologii avansate reprezintă un pilon esențial în strategia de apărare a Uniunii Europene.
