Uniunea Europeană pregătește implementarea unui nou cadru de răspuns pentru urgențele de la frontiere, ca urmare a evenimentelor de la Ceuta din 30–31 iulie. În cadrul summitului de la Consiliul European desfășurat pe 15–16 octombrie, liderii au susținut intenția Comisiei de a lucra împreună cu statele membre la acest instrument. Această decizie politică oferă sprijin pentru continuarea lucrărilor, fără a institui, prin propriile concluzii, noi excepții de la regulile de azil existente.
Planul european propus de Comisie se concentrează pe cinci domenii strategice: cooperarea cu țările partenere, întărirea frontierelor externe, sistemele de avertizare timpurie, combaterea rețelelor de facilitare a migrației ilegale și returnarea persoanelor fără drept de ședere. Documentul vizează în special situațiile în care deplasările masive sunt organizate și utilizate ca instrument de presiune. Comisia propune utilizarea Mecanismului de protecție civilă al UE pentru coordonarea materialelor de adăpostire și a medicamentelor la cererea unui stat membru.
Criza din Ceuta a generat atât o urgență umanitară, cât și una de gestionare a frontierelor. Premierul spaniol, Pedro Sánchez, a relatat în cadrul unei prezentări de la 3 septembrie că aproximativ 70.000 de persoane au intrat neregulamentar în Ceuta în timpul episodului din iulie. El a menționat existența a 141 de morți și a descris traversări prin înot, intervenții de salvare și necesitatea extinderii spațiilor de primire pentru a gestiona fluxul de migranți.
Disputa privind responsabilitatea pentru evenimentele de la Ceuta rămâne un punct critic pentru stabilirea răspunsului european. Pedro Sánchez a declarat că guvernul său nu a primit dovezi solide că autoritățile marocane au planificat sau executat episodul, deși jandarmeria marocană ar fi permis trecerile într-un interval din 30 iulie. Analiza realizată de European Policy Centre a indicat indicii privind implicarea operațională a unor membri ai forțelor de securitate marocane, fără însă a stabili un lanț de comandă guvernamental.
Parlamentul European a adoptat la 17 septembrie o poziție fermă, prin care o rezoluție aprobată cu 339 de voturi pentru denunță instrumentalizarea migrației ca instrument de război hibrid. Această calificare politică nu înlocuiește procedurile juridice necesare pentru aplicarea măsurilor excepționale. Pentru ca un stat să aplice derogări, este necesară o cerere motivată, evaluarea Comisiei și o decizie a Consiliului UE, asigurând în același timp că drepturile solicitanților de azil rămân protejate.
Regulamentul 2024/1359, care va intra în vigoare de la 1 iulie 2026, stabilește deja cadrul pentru tratarea sosirilor masive și a instrumentalizării migrației. Acest text vizează situațiile în care un actor nestatal sau o țară terță facilitează deplasările cu scopul de a destabiliza UE sau un stat membru. Noul cadru de urgență de care se discută acum va funcționa ca un instrument suplimentar de coordonare și asistență practică pentru statele de la frontieră.
