Uniunea Europeană a stabilit legătura tehnică între rețelele civile și militare de supraveghere maritimă, însă procesul de schimb regulat al informațiilor între acestea este încă în etapa de implementare. Această evoluție este detaliată în primul raport comun al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant privind aplicarea strategiei de securitate maritimă revizuită în 2023. Documentul, prezentat la 3 noiembrie, evidențiază progresele tehnice, dar subliniază și lipsa de mijloace navale și aeriene necesare operațiunilor.
Conexiunea dintre rețeaua CISE, utilizată de autoritățile civile, și rețeaua MARSUR, destinată cooperării militare, a fost finalizată tehnic în octombrie 2024 prin intermediul Centrului Satelitar al UE. Totuși, fluxul constant de date între cele două sisteme nu este încă disponibil, termenul vizat pentru începerea schimburilor regulate fiind stabilit la sfârșitul anului 2026. În prezent, CISE dispune de 14 noduri operaționale, inclusiv unul în România, în timp ce alte opt sunt în proces de pregătire.
În ceea ce privește securitatea împotriva flotei din umbră, raportul indică faptul că au fost acumulate sancțiuni împotriva a peste 700 de nave și a aproximativ 100 de actori care facilitează aceste activități. Este important de precizat că această listă nu reprezintă un nou pachet de sancțiuni, iar simpla înscriere a unei nave pe această listă nu conferă automat dreptul de abordaj în marea liberă. Intervențiile rămân limitate de normele dreptului internațional și de necesitatea unor suspiciuni întemeiate.
Operațiunea ASPIDES a reușit protecția apropiată a peste 760 de nave comerciale și monitorizarea a peste 2.000 de nave de la lansare. Raportul face o distincție clară între monitorizare și protecție, menționând că operațiunile navale europene continuă să primească mai puține mijloace decât este necesar pentru cerințe. Această insuficiență de resurse afectează capacitatea de răspuns în fața amenințărilor maritime, în ciuda eforturilor de coordonare a prezenței europene în regiuni precum Marea Roșie.
România și Bulgaria implică direct în pregătirea unui concept pentru un hub de securitate dedicat Mării Negre, o inițiativă distinctă de centrele pentru cabluri submarine. În paralel, au fost aprobate finanțări pentru două huburi regionale de supraveghere a cablurilor în Marea Baltică și în Mediterana. De asemenea, Consilul a aprobat cinci proiecte de apărare de interes comun, cu investiții orientative de până la 72 de miliarde de euro pentru apărarea maritimă și 5 miliarde de euro pentru sisteme de drone.
Strategia de securitate maritimă a Uniunii Europene, revizuită în 2023, pune accent pe șase direcții principale, inclusiv gestionarea riscurilor și dezvoltarea capacităților. Această abordare strategică vizează întărirea cooperării între autorități precum poliția de frontieră, serviciile vamale și forțele navale pentru a identifica activitățile suspecte. Obiectivul final este crearea unui mediu în care informațiile complementare despre nave sau incidente să fie partajate eficient pentru protejarea infrastructurii critice.
