Premierul Peter Magyar a anunțat că Ungaria va introduce, începând cu data de 1 ianuarie 2027, un nou impozit aplicat marilor averi. Această măsură fiscală va fi implementată în condiții mult mai stricte decât cele care fuseseră comunicate inițial de către guvernul său. Anunțul a fost făcut sâmbătă, în cadrul unui discurs susținut la Szolnok, conform informațiilor furnizate de MTI.
Conform detaliilor oferite de liderul ungar, taxarea va viza patrimoniile care depășesc pragul de 500 de miliarde de forinți, sumă care corespunde aproximativ 1,37 miliarde de euro. Pentru aceste niveluri de bogăție, cota de impozitare ar putea depăși pragul de 1%. Detaliile tehnice și modul exact de aplicare al acestei taxe vor fi prezentate ulterior de către ministrul Finanțelor, Andras Karman.
Magyar a subliniat faptul că introducerea impozitului pe avere a reprezentat una dintre cele mai populare promisiuni electorale ale partidului Tisza. Interesant este că această propunere a beneficiat de un suport larg, fiind susținută chiar și de către alegătorii formațiunii Fidesz. Această mișcare fiscală pare să fie un pilon central în agenda politică a partidului condus de premier.
În paralel cu anunțul fiscal, premierul a solicitat parlamentarilor partidului său să voteze în unanimitate pentru ridicarea imunității sale parlamentare. Această cerere vine în urma unei solicitări formulate marți de procurorul general al Ungariei, în contextul unei anchete privind un presupus furt. Dosarul se referă la un incident din 2024, în care Magyar este acuzat că a luat telefonul unui bărbat care îl filma într-un club de noapte și l-a aruncat în Dunăre.
Magyar a declarat că nu are nimic de ascuns și că ar acționa la fel pentru a-și apăra prietenii sau tinerii de un „provocator plătit”. El a afirmat că este dispus să plătească prețul pentru acțiunile sale. Menționăm că, în anul trecut, Parlamentul European a refuzat să îi ridice imunitatea de eurodeputat, în urma unor proceduri similare.
Contextul politică și juridic din Ungaria este marcat de o tensiune constantă între puterea executivă și instituțiile de justiție. Deciziile privind imunitatea parlamentară și schimbările în codul fiscal sunt elemente cheie care definesc raporturile de putere în țară. Aceste manevre de reformă fiscală și de gestionare a dosarelor penale influențează direct stabilitatea politică a administrației conduse de partidul Tisza.
