Ungaria și Bulgaria au solicitat eliminarea unei formulări specifice din proiectul de concluzii al Consiliului European, care viza accelerarea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Cele două state au insistat ca din documentul pregătit pentru summitul liderilor europeni de la 15-16 octombrie să fie scoasă mențiunea conform căreia clusterele de negociere rămase ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Această solicitare vizează procesul de integrare al celor două state în Uniunea Europeană.
Conform surselor diplomatice de la Bruxelles, versiunea inițială a proiectului de concluzii saluta progresele realizate de Republica Moldova și Ucraina. Documentul original prevedea așteptarea deschiderii tuturor celorlalte clustere în conformitate cu abordarea bazată pe merite, dar includea și mențiunea de urgență „cât mai curând posibil”. După intervenția Ungariei și a Bulgariei, această expresie a fost eliminată atât din paragraful dedicat Ucrainei, cât și din cel referitor la Republica Moldova, lăsând textul în curs de negociere.
Argumentele invocate de Ungaria și Bulgaria pentru această modificare vizează necesitatea păstrării unei formulări apropiate de cele convenite anterior de liderii europeni. De asemenea, aceste state au susținut că nu există presiuni politice care să justifice o astfel de accelerare a deschiderii grupurilor de negociere. În prezent, textul final rămâne subiectul unor discuții între cele 27 de state membre, putând fi modificat până la adoptarea oficială de către liderii UE în cadrul summitului.
În ceea ce privește stadiul actual al negocierilor, la Luxemburg, pe 13 octombrie, Republica Moldova și Ucraina au deschis oficial clusterele 2 („Piața internă”) și 3 („Competitivitate și creștere incluzivă”). Cele două state mai au de deschis două grupuri de capitole de negociere: clusterul 4, referitor la „Agenda verde și conectivitatea durabilă”, și clusterul 5, care vizează „Resurse, agricultură și coeziune”. Procesul de extindere este un punct central al discuțiilor de la Bruxelles.
În paralel, Croația exercită presiuni asupra Muntenegrului pentru rezolvarea unor dispute istorice înainte de finalizarea negocierilor de aderare. Prim-ministrul croat Andrej Plenković a subliniat că există probleme nerezolvate la capitolul 23 și capitolul 31, unele dintre acestea datând de zeci de ani. Disputele includ crimele de război, despăgubirile și delimitarea frontierelor, legate de implicarea Muntenegrului în agresiunea militară asupra Croației din anii 1990, inclusiv atacurile asupra orașului Dubrovnik.
Procesul de extindere a Uniunii Europene implică o serie de etape complexe de armonizare legislativă și politică pentru statele candidate. În cadrul acestui proces, statele trebuie să închidă capitole de negociere care acoperă domenii precum justiția, agricultura sau politica externă. Muntenegru este considerată cea mai avansată țară candidate, având termenul de aderare preconizat pentru anul 2028, în timp ce Croația este cea mai nouă membră a blocului, având statut de membru din 2013.
