Premierul ungar Péter Magyar a refuzat oficial să participe la formatul de cooperare regională numit Grupul celor 8 din Carpați, o inițiativă lansată de Ucraina. Decizia a fost anunțată în urma unei invitații primite de la Kiev, pe care Magyar a considerat-o neacceptabilă din punct de vedere al suveranității. Liderul de la Budapesta a explicat că refuzul de a participa la acest grup este motivat de argumente întemeiate, deși nu a oferit detalii suplimentare despre aceste cauze.
În cadrul unui discurs susținut în Parlament, Péter Magyar a criticat modul în care a fost gestionată această propunere de integrare regională. Acesta a declarat că pretindea că o țară suverană este membră a unei cooperări internaționale, precum Integrarea Carpatică, fără a solicita consimțământul țării respective, este o acțiune complet inacceptabilă. Pentru a ilustra absurditatea situației, premierul a folosit o analogie cu formarea unei echipe de fotbal într-un sat vecin, unde membrii nu se cunosc, dar sunt considerați parte a grupului.
Reacția oficialilor de la Kiev nu a întârziat, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sîbiga, exprimându-și surpriza față de declarațiile prim-ministrului ungar. Sîbiga a calificat afirmațiile lui Magyar drept nefondate și conflictuale, menționând totodată că, deși Viktor Orbán a plecat, politicile sale continuă să prospere. Tensiunile dintre cele două state sunt accentuate și de refuzul Ungariei de a permite Kievului construirea unor instalații de depozitare a petrolului pe teritoriul său, necesare pentru nevoile Ucrainei.
Inițiativa „Cei Opt Carpați” a fost inaugurată de președintele Volodimir Zelenski prin organizarea unui prim summit, care vizează dezvoltarea logisticii și a cooperării economice transfrontaliere. Grupul include Ucraina și șapte țări europene: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Austria și Ungaria, având Uniunea Europeană ca structură de susținere. În urma acestui eveniment inaugural, reprezentanții statelor participante, inclusiv cei din România, Austria, Polonia, Serbia și Slovacia, au adoptat o declarație finală pentru consolidarea comunităților regionale.
Proiectul de cooperare carpatică urmărește sprijinirea comunităților locale și îmbunătățirea infrastructurii de transport în regiune. Deși formatul include oficial Ungaria, poziția politică a conducerii de la Budapesta blochează integrarea completă a țării în acest mecanism de lucru. Conflictul diplomatic dintre Péter Magyar și Andrei Sîbiga subliniază dificultățile de coordonare regională în contextul necesităților logistice urgente ale Ucrainei în zona de frontieră.
Contextul geopolitic actual evidențiază o perioadă de instabilitate în Europa, în special prin alertările de securitate emise de Uniunea Europeană. Raportele indică faptul că luptătorii care se întorc de pe frontul din Ucraina pot aduce în blocul comunitar arme și echipamente militare, ceea ce adaugă o dimensiune de securitate internă peste provocările de cooperare economică și logistică discutate în cadrul formatelor regionale precum Grupul celor 8 din Carpați.
