Președintele american Trump a solicitat oficial statelor membre ale Curții Penale Internaționale (CPI) să se retragă imediat din această instituție. Declarația a fost făcută în cadrul Adunării Generale a ONU, unde liderul american a criticat dur funcționarea tribunalului internațional. Trump a descris instituția cu sediul la Haga ca fiind una care a scăpat de sub control, subliniind poziția de opoziție a Statelor Unite față de activitatea acesteia.
Ofensiva administrativă împotriva instanței internaționale include măsuri severe, precum sancționarea judecătorilor CPI și exercitarea unor presiuni constante asupra statelor membre pentru a facilita retragerea lor. Secretarul de stat american Marco Rubio a asumat o poziție radicală, promițând desființarea instituției „cărămidă cu cărămidă”. Rubio a argumentat că tribunalul reprezintă o amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane, având în vedere rolul său de a urmări penal autorii celor mai grave crime din lume.
Tensiunile dintre Washington și Haga au atins un punct critic în urma emiterii unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Deoarece Netanyahu este un aliat apropiat al SUA, administrația americană a reacționat prin impunerea unor sancțiuni oficialilor CPI. În acest context, procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a susținut într-un interviu acordat AFP că atacurile americane sunt rezultatul unei lipsi de înțelegere a activităților desfășurate de curte.
Conflictul reflectă o divergență profundă privind autoritatea juridică internațională și suveranitatea națională. În timp ce Washingtonul vede CPI ca pe un instrument care depășește limitele legale, reprezentanții instanței încearcă să își mențină funcționalitatea în fața presiunilor politice. Această confruntare vine într-un moment în care instituția este supusă unor atacuri directe, vizând atât legitimitatea deciziilor sale, cât și capacitatea de a opera fără interferențe externe din partea marilor puteri.
Curtea Penală Internațională, fondată în 1998 și operațională începând cu anul 2002, are rolul de a judeca persoane acuzate de crime de agresiune, genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Deși este o instanță permanentă, aceasta se confruntă cu o criză de autoritate, fiind atacată de Statele Unite, care este semnatară a Statutului de la Roma, dar nu a ratificat niciodată acest document. Alte state importante, precum Rusia și Israel, nu sunt membre ale CPI.
Instituția funcționează pe baza Statutului de la Roma, un tratat internațional care stabilește cadrul juridic pentru investigarea crimelor grave. Deși SUA participă la procesul de semnare, lipsa ratificării previne integrarea completă a țării în regimul de jurisdicție al curții. Această poziție juridică permite Washingtonului să conteste deciziile instanței fără a fi oficial parte din structura de guvernanță a tribunalului de la Haga.
