Președintele SUA, Trump, a utilizat platforma Adunării Generale a ONU pentru a lansa un apel direct către statele membre ale Curții Penale Internaționale (CPI). În cadrul discursului său, liderul american a solicitat ca aceste țări să se retragă oficial și imediat din instituția respectivă. Trump a descris CPI ca fiind o entitate care a scăpat de sub control, exprimându-și opozitia fermă față de funcționarea acesteia la nivel internațional.
Ofensiva Washingtonului împotriva instanței cu sediul la Haga include măsuri de presiune asupra statelor membre și sancționarea judecătorilor acestei curți. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că administrația sa va desființa instituția „cărămidă cu cărămidă”, considerând tribunalul o amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane. Această poziție dură vine în contextul emiterii unui mandat de arestare de către instanță pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, un aliat strategic al SUA.
Procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a reacționat la aceste atacuri americane într-un interviu acordat AFP. Acesta a susținut că presiunile exercitate de Statele Unite provin dintr-o lipsă de înțelegere a activităților desfășurate de către curte. Tensiunile au crescut semnificativ după ce Washingtonul a început să impună sancțiuni oficialilor CPI, ca reacție la acțiunile juridice ale instanței împotriva liderilor aliați ai Americii.
Pe lângă aspectele juridice, Trump a anunțat o extindere majoră a prezenței militare americane în regiunea arctică. Președintele a confirmat că Statele Unite vor construi două „baze militare foarte mari” în Groenlanda, în urma unui acord încheiat cu Danemarca și cu autoritățile teritoriale locale. Trump a precizat că dezvoltarea unei prezențe militare semnificative în locurile relevante va începe imediat, conform informațiilor furnizate în cadrul discursului de la ONU.
Curtea Penală Internațională este o instituție permanentă, fondată în 1998 și operațională din 2002, responsabilă pentru judecarea crimelor de genocid, de agresiune și de război. Deși SUA este semnatară a Statutului de la Roma, țara nu a ratificat niciodată acest tratat, fapt ce contribuie la conflictul actual. În prezent, instanța se confruntă cu o criză de legitimitate, fiind atacată de marile puteri, în timp ce țări precum Israel și Rusia nu sunt membre.
CPI funcționează ca un tribunal de ultimă instanță pentru cele mai grave infracțiuni internaționale, însă capacitatea sa de acțiune este limitată de lipsa ratificării de către state precum SUA. Această situație reflectă o fragmentare a ordinii juridice globale, unde suveranitatea națională este adesea pusă în conflict cu mecanismele de justiție universală, afectând procesul de monitorizare a crimelor împotriva umanității.
