Președintele american Donald Trump a avertizat, marți, că ar putea anihila Republica Islamică dacă nu se ajunge la un acord pentru încheierea conflictului actual. Într-un discurs susținut la Adunarea Generală a ONU din New York, liderul american a subliniat că se află în fața unei decizii cruciale. Acesta a oferit două variante: semnarea unui anlaș de reconstrucție a țării sau distrugerea rapidă a Iranului pentru a preveni atacurile asupra altor națiuni.
În ciuda retoricii dure, procesul de negociere rămâne activ prin intermediul unor mediatori care au făcut naveta între părți pe tot parcursul zilei de marți. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a confirmat pe platforma X că discuțiile au fost lungi și că se speră ca acestea să fie constructive. Aceste manevre diplomatice au loc în marja ședințelor ONU, în încercarea de a pune capăt unui conflict de aproape șapte luni care a provocat mii de victime.
Forțele Armate ale Iranului au respins imediat declarațiile lui Trump, numindu-le propagandă. Autoritățile de la Teheran au declarat că sunt pregătite să provoace lovituri severe și imprevizibile asupra agresorilor. Totodată, președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a reiterat faptul că Iranul nu se va preda niciodată, susținând că puterea SUA nu poate fi impusă asupra poporului și forțelor armate iraniene.
Pe plan regional, discuțiile vizează și restabilirea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră vitală prin care trecea o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze înainte de război. Un înalt oficial iranian a indicat că Teheranul ar putea redeschide strâmtoarea în termen de șapte zile, dacă SUA reduce presiunea militară și ridică blocada asupra porturilor. În paralel, Qatarul propune un cadru de securitate comun între Iran și statele arabe din Golf.
Trump s-a întâlnit și cu liderii din Orientul Mijlociu, mulți dintre aceștia găzduind baze militare americane care au fost ținte ale atacurilor iraniene. Președintele a sugerat că situația ar putea fi rezolvată imediat după alegerile de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie. Presiunea politică este ridicată, având în vedere creșterea costurilor energiei pe plan intern și impactul conflictului asupra securității regionale și a piețelor globale de petrol.
Conflictul regional actual a început prin atacuri comune ale SUA și Israelului, extinzându-se ulterior și către alte țări vecine. Această escaladare a afectat direct stabilitatea economică, determinând creșterea prețurilor la petrol și perturbarea rutelor de transport maritim esențiale. Implicarea grupării Houthi în Yemen și atacurile asupra conductelor petroliere din Arabia Saudită au adăugat un nou nivel de complexitate securității energetice globale.
