Donald Trump a lansat critici virulente la adresa Comitetului Nobel, în urma deciziei de a acorda Premiul Nobel pentru Pace anului 2026 juristei sud-africane Navi Pillay. În cadrul unui miting organizat vineri la Syracuse, în statul New York, liderul american a susținut că distincția ar fi trebuit să revină Statelor Unite ale Americii, reprezentate de el. Trump a avertizat direct Norvegia, țara care găzduiește Comitetul, afirmând că această decizie nu va fi uitată de către administrația sa.
Președintele a descris alegerea Comitetului ca fiind o „pată de neșters” pentru Norvegia și a calificat procesul de selecție drept unul „rușinos și jenant”. În discursul său, el a atacat direct membrii Comitetului, susținând că reputația premiului a fost compromisă de un grup de „ideologi radicali”. Trump a continuat prin a acuza acești decidenți că sunt contra democrației și reprezintă, în viziunea sa, „dușmani ai civilizației”, subliniind că decizia lor afectează credibilitatea distincției la nivel global.
Critica lui Trump s-a îndreptat și către persoana laureatei, Navi Pillay, pe care a descris-o ca fiind o figură liberală de la Națiunile Unite, necunoscută publicului american. Președintele a subliniat că, în ciuda realizărilor sale diplomatice, premiul a fost acordat unei persoane despre care „nimeni nu a auzit vreodată”. Pillay are o carieră marcată de investigații internaționale privind drepturile omului, fiind responsabilă pentru conducerea unei comisii ONU care a concluzionat, într-un raport din 2025, că Israelul a comis genocid în Gaza, o afirmație respinsă de Israel.
Pe lângă disputa privind premiul, Trump a profitat de platformă pentru a-și reafirma poziția asupra conflictelor internaționale, precum cele din Ucraina și Iran. El a susținut că este capabil să încheie rapid aceste războaie, promițând victoria sau un acord în ambele cazuri. În ceea ce privește Iranul, președintele a adoptat un ton amenințător, afirmând că situația se va rezolva rapid, fie prin cedarea cerințelor sale, fie prin dispariția regimului. El a adăugat că a împiedicat Iranul să obțină o armă nucleară.
Această dispută cu Comitetul Nobel se încadrează într-un context mai larg de tensiuni dintre administrația americană și instituțiile internaționale de justiție. Activitatea acestor organisme a devenit un subiect de dispută politică intensă, reflectând diviziunile geopolitice actuale. Nemulțumirea lui Trump față de neacordarea distincției nu este un eveniment izolat, președintele având un istoric de revendicări privind meritele sale în soluționarea unor conflicte internaționale și susținând constant că activitatea sa diplomatică merită recunoaștere oficială.
În perioada recentă, deciziile privind drepturile omului și raportările agențiilor internaționale au generat dezbateri aprinse la nivel global. De exemplu, raportul ONU din 2025 privind situația din Gaza a marcat un punct de cotitură în relațiile diplomatice, fiind utilizat ca argument în discuțiile despre legitimitatea și imparțialitatea instituțiilor de supraveghere internațională, într-un moment în care marile puteri își reevaluează implicarea în mecanismele de justiție globală.
