Rusia se pregătește de un scrutin parlamentar pentru Duma de Stat, desfășurat între 18 și 20 septembrie, primul de acest tip de la începutul războiului din Ucraina. În acest context, datele colectate de institutul FOM indică faptul că aproape jumătate dintre cetățenii chestionați resimt o stare de neliniște. Această atmosferă de incertitudine este alimentată de o schimbare a opiniilor publice, pe măsură ce dificultățile economice și riscurile de mobilizare devin tot mai vizibile în viața cotidiană.
Datele furnizate de institutul independent ExtremeScan relevă faptul că 60% dintre ruși consideră că războiul a avut consecințe negative asupra existenței lor de zi cu zi. Sociologul Margarita Zavadskaya subliniază că anxietatea este alimentată de creșterea prețurilor, restricțiile de internet și penuria de combustibil cauzată de atacurile asupra rafinăriilor. Această stare de incertitudine face ca planificarea viitorului să fie extrem de dificilă, determinând unii cetățeni să părăsească țara de teamă pentru o posibilă nouă mobilizare.
Pentru Kremlin, aceste alegeri reprezintă un test crucial al loialității populației, deși rezultatele oficiale sunt prevăzute să fie controlate. Politicianul de opoziție Ilia Iașin explică faptul că acest proces servește la demonstrarea susținerii majorității pentru partidul războiului, oferind astfel legitimitate pentru o posibilă escaladare. În timp ce Rusia Unită promovează victoria în război, fondatoarea ExtremeScan, Elena Koneva, menționează că cetățenii încep să evalueze costurile personale ale acestui conflict asupra familiilor lor.
Partidul Iabloko a experimentat o creștere a popularității, însă participarea sa este exclusă prin decizie judiciară. Deși 18% dintre ruși ar fi votat pentru această formațiune liberal, partidul nu poate concura la alegerile parlamentare. În acest context, Iulia Galiamina observă că, deși mulți susțin încă regimul, există o tendință crescută de sentimente anti-război. Ca alternativă, unii actori politici, precum Maxim Kaț și Iulia Navalnaia, propun votul pentru orice alt partid în afară de Rusia Unită.
Strategia de protest adoptată de unii cetățeni include și anularea buletinelor de vot sau prezentarea la secții în timpul prânzului pentru a exprima nemulțumirea. Ilia Iașin susține că prezența la vot la prânz poate deveni o expresie vizibilă a rezistenței, fără a fi nevoie de simboluri oficiale. În timp ce unii aleg să boicoteze complet scrutinul pentru a nu legitima regimul, alții aleg să voteze pentru a-și marca poziția într-un sistem descris de unii participanți drept un spectacol politic.
Contextul geopolitic actual este marcat de o presiune economică și politică intensă asupra Rusiei, reflectată și prin transferul unor active internaționale către entități locale. De exemplu, președintele Vladimir Putin a dispus transferul activelor unor companii precum Nestlé, Auchan și Leroy Merlin către societatea L.E.V. Management. Aceste decizii de management al activelor și presiunile externe subliniază complexitatea situației economice cu care se confruntă populația în perioada actuală de instabilitate.
