România, alături de Italia, face parte dintr-un grup de șaptesprezece guverne ale Uniunii Europene care au avertizat oficial asupra riscurilor generate de reducerea fondurilor destinate agriculturii și plăților regionale. Această inițiativă vizează protejarea bugetului pentru viitorul cadru financiar multianual, în contextul presiunii exercitate de Germania pentru tăieri masive. Grupul de țări solicită menținerea neschimbată a cheltuielilor de aproape 900 de miliarde de euro în cadrul proiectului de buget care urmează să fie prezentat săptămâna viitoare.
Presiunea este îndreptată direct către președinția irlandeză rotativă a Consiliului UE. În scrisoare, semnată de Italia, Spania și Polonia, statele susțin că finanțarea totală pentru Politica de coeziune și PAC trebuie menținută în următorul CFM. Această poziție creează o fractură majoră cu o tabără de șase țări, condusă de Germania, care a solicitat reduceri de câteva sute de miliarde de euro la toate nivelurile bugetare, conform unei scrisori comune emise la începutul acestei săptămâni.
Inițiativa este coordonată de premierul italian Giorgia Meloni și președintele român Nicușor Dan. Aceștia vor organiza o reuniune informală a celor șaptesprezece țări în marja următorului Consiliu European, programat pentru 15 și 16 octombrie. Printre semnatari se numără Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Această reuniune este crucială pentru stabilirea pozițiilor înainte de summitul de la Bruxelles.
Conflictul presupunerea și priorităților de finanțare este accentuat de propunerea Comisiei Europene din 2025. Comisia a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, însă a încercat să redirecționeze sute de miliarde de euro de la agricultura și plățile regionale către noi priorități, precum apărarea și competitivitatea. Grupul numit „Prietenii coeziunii” avertizează că astfel de reduceri ar putea submina sprijinul public pentru proiectul european și ar slăbi capacitatea bugetului de a funcționa eficient.
Pe lângă disputa privind alocările, negocierile vizează și introducerea unor noi taxe, numite „resurse proprii”, pentru finanțarea bugetului UE. Comisia a propus cinci taxe noi care ar genera anual 66 de miliarde de euro, o măsură susținută de Franța, dar contestată de alte guverne. Cele șaptesprezece țări cer ca aceste resurse să fie autentice, echitabile, simple și neregresive, solicitând în același timp amânarea rambursărilor datoriei din perioada pandemiei de Covid-19, estimate la 25 de miliarde de euro pe an.
Cadrul financiar multianual (CFM) reprezintă unul dintre cele mai complexe procese de negociere de la Bruxelles, deoarece stabilește direcțiile de sprijin pentru subvenții agricole și dezvoltare regională. Acesta funcționează ca un instrument de echilibrare între nevoile de securitate și dezvoltarea economică a statelor membre. Guvernele europene urmăresc să finalizeze un acord până la sfârșitul anului, înainte ca procesele electorale naționale din Franța, Polonia și Italia să afecteze stabilitatea negocierilor.
