Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a declanșat o controversă diplomatică majoră după ce a atribuit indirect conducerii politice de la București responsabilitatea pentru atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Conform declarațiilor sale, poziția României de a condamna Rusia, deși fără dovezi formale, ar fi beenezat atacurile care au dus la scufundarea a două nave în apele teritoriale românești. Această abordare a fost interpretată de mulți observatori ca o tentativă de a pune vina pe un aliat pentru acțiunile agresorului.
Reacțiile din interiorul Bulgariei au fost extrem de critice, jurnaliști și lideri politici acuzând președintele de o lipsă de strategie și de o atitudine periculoasă față de vecinii regiunii. Kliment Yonchev, fondatorul unei mari companii de recrutare, a subliniat lipsa de experiență în discursul public a lui Radev, întrebându-se dacă tactica este de a intra în conflict cu vecinii în timp ce Rusia testează reacțiile țării. Totodată, acesta a îndreptat mesaje către echipa președintelui, menționând îngrijorările familiilor din Burgas și Varna.
Conferențiarul Emil Jassim a atacat direct tăcerea președintelui bulgar, remarcând că, în timp ce România a reacționat, Rumen Radev a păstrat o tăcere de 23 de zile în fața atacurilor asupra navelor în apele bulgarești. O altă critică a venit din partea fostului prim-ministru Nikolai Denkov, care a menționat un nou atac cu drone asupra unei nave portcontainer în apropierea Capului Kaliakra. Denkov a cerut explicații despre motivul atitudinii conciliante față de Putin, în condițiile în care războiul se apropie de granița Bulgariei.
Fotograful Stanimir Luchkov a susținut că reacția fermă a României a venit după atacurile cu drone rusești, ceea ce infirmă argumentul lui Radev că poziția Bucureștiului a provocat incidentele. Acesta a criticat politica de sacrificare a securității naționale și a avertizat împotriva unui regim care ar putea deveni pro-Putin. În paralel, România a criticat deja atitudinea lui Radev, descriind-o ca fiind una nehotărâtă și maleabilă în fața agresiunii ruse asupra navigației comerciale de la coastele ambelor țări.
Pe rețelele de socializare, cetățenii bulgari au reacționat prin mesaje de scuze la adresa României, exprimându-și indignarea față de liderul lor. Unii utilizatori au descris poziția președintelui ca fiind una de „marionetă rusă”, în timp ce alții au transmis mesaje de solidaritate, cerând cooperare între națiunile de la sud de Dunăre. Comentariile au evidențiat o fractură profundă între discursul oficial al președintelui și opinia publică, care solicită protecția teritoriului și a cetățenilor în fața instabilității din Marea Neagră.
Contextul securității maritime în Marea Neagră rămâne unul extrem de volatil, fiind marcat de atacuri constante asupra infrastructurii și navelor de transport. Aceste incidente de tip hibrid afectează direct rutele comerciale internaționale și forțează statele din regiune, inclusiv România și Bulgaria, să își revizuiască pozițiile de apărare și cooperarea militară pentru a proteja zonele economice exclusive și apele teritoriale.
