Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat că țara sa se pregătește pentru un posibil atac din partea armatei Statelor Unite. Anunțul a fost făcut în municipiul Boyeros, situat în apropiere de Havana, cu prilejul Zilei Apărării Naționale. La acest eveniment oficial au participat reprezentanți ai administrației locale, membri ai Partidului Comunist și oficiali de rang înalt din cadrul armatei cubaneze.
Liderul cubanez a susținut că Havana nu are intenții ostile și nu reprezintă un pericol pentru securitatea Statelor Unite. Totodată, Miguel Díaz-Canel a criticat avertismentele venite din partea unor oficiali americani cu privire la o eventuală intervenție militară. Pe platforma X, președintele a subliniat că autoritățile vor respinge orice încercare de agresiune militară străină și că insula se pregătește activ pentru acest pericol iminent.
Pe partea cealaltă, Donald Trump a declarat că nu exclude o intervenție militară asupra Cubei până la încheierea mandatului său, programată pentru anul 2029. Fără a prezenta un plan concret sau un calendar pentru o eventuală operațiune, liderul american a vorbit despre posibilitatea de a înlătura regimul de la Havana. Trump a menționat că secretarul de stat Marco Rubio ar putea juca un rol important în această chestiune.
Donald Trump a subliniat importanța lui Marco în contextul problemei Cubei, menționând că părinții acestuia sunt de origine cubaneză. În trecut, în luna martie, Trump a declarat că ar putea avea „onoarea de a cuceri Cuba”, o afirmație care a alimentat tensiunile diplomatice. De asemenea, liderul american a indicat că Marco ar fi foarte motivat să acționeze în această direcție, având legături familiale cu insula.
Relațiile dintre Statele Unite și Cuba sunt marcate de o deteriorare profundă, parțial cauzată de operațiunile americane care au vizat înlăturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului de la Havana. Washingtonul a impus un blocaj asupra livrărilor de petrol către Cuba, măsură care a agravat sever dificultățile economice și energetice ale insulei. Aceste restricții au contribuit direct la perturbarea alimentării cu energie electrică în timpul unei crize umanitare.
Contextul geopolitic dintre cele două națiuni este marcat de un blocaj economic impus de Washington, care afectează capacitatea de aprovizionare a insulei. Această situație de presiune economică este însoțită de o criză de aprovizionare și de probleme majore în sectorul energetic cubanez. Tensiunile actuale reflectă un climat de securitate regională instabil, unde amenințările militare se adaugă la sancțiunile economice deja existente.
