Teheranul a reacționat miercuri la anunțul Statelor Unite privind oferirea unor recompense financiare semnificative pentru furnizarea de informații legate de programul său nuclear. Autoritățile iraniene au calificat această inițiativă drept „respingătoare”, în contextul tensiunilor crescute dintre cele două state. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a solicitat oficial Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și Consiliului de Securitate al ONU să condamne explicit această acțiune a Washingtonului.
Inițiativa a fost lansată săptămâna trecută de armata americană, propunând un sistem de recompensare pentru cetățeni. Potrivit anunțului, orice persoană care furnizează date despre echipamentele, instalațiile sau personalul implicat în programul nuclear iranian poate primi o sumă de până la 20 de milioane de dolari. Pe lângă recompensa financiară, Washingtonul oferă și posibilitatea relocării persoanelor care colaborează cu autoritățile americane într-un loc sigur.
Abbas Araghchi a transmis o scrisoare adresată secretarului general al ONU și directorului general al AIEA, cerând o poziție fermă în fața acestui demers. Teheranul menține constant poziția conform căreia programul său nuclear are scopuri pur civile și respinge acuzațiile privind dezvoltarea de arme nucleare. Tensiunile sunt exacerbate de faptul că, după conflictul de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie 2025, Teheranul a refuzat accesul inspectorilor AIEA la complexurile bombardate.
În acest context, șeful securității iraniene, Mohsen Rezaei, a declarat pentru Al Mayadeen că țara sa nu va permite scoaterea niciui material nuclear îmbogățit din teritoriu. Rezaei a avertizat că orice noi atacuri americane vor atrage represalii împotriva bazelor SUA aflate la mare distanță. Totodată, acesta a precizat că în prezent nu există negocieri directe între Teheran și Washington, în ciuda schimbării tonului adoptat de Donald Trump.
Situația este complicată de stocul de uraniu pe care Iranul îl deține. Liderul suprem al Iranului a emis o directivă prin care interzice scoaterea din țară a uraniului îmbogățit, care se află aproape de nivelul necesar pentru fabricarea armelor. AIEA estima că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit la 60% în momentul atacurilor din iunie 2025, un nivel mult peste cel necesar utilizării civile.
Conflictul actual se înscrie într-un cadru de instabilitate regională de lungă durată, marcat de retragerea Statelor Unite din acordul nuclear internațional în 2018. Această decizie, luată în timpul primului mandat al lui Trump, a destabilizat procesul de monitorizare a programului nuclear iranian. În prezent, eforturile de mediere pentru încheierea conflictului sunt conduse de Qatar și Pakistan, în timp ce Teheranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de deblocarea activelor sale și ridicarea sancțiunilor.
