Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat marți, la Strasbourg, necesitatea unei intervenții duble din partea Uniunii Europene în ceea ce privește criza energetică. Aceasta a declarat, în cadrul plenului Parlamentului European, că UE trebuie să acționeze imediat pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterea prețurilor la energie, dar și să abordeze problemele structurale de pe piață. Obiectivul pe termen lung este înlocuirea combustibililor fosili cu energie curată produsă direct în Europa.
În contextul volatilității pieței, Ursula von der Leyen a remarcat faptul că prețul gazului în UE a crescut cu 140% de la finalul lunii februarie, avertizând că situația ar putea deveni și mai dificilă. Pentru a atenua impactul, președinta a anunțat că exportatorii de gaz metan vor beneficia de o perioadă de flexibilitate suplimentară de un an pentru a se pregăti de noile reglementări ale UE. Această măsură vizează adaptarea proceselor de furnizare la noile standarde europene.
Pe lângă gestionarea gazului, executivul european pregătește noi direcții strategice pentru sectorul energetic. Comisia Europeană va lansa un dialog privind rafinăriile europene, punând accent pe necesitatea de a reduce costurile de producție. De asemenea, în următoarele luni, vor fi prezentate măsuri menite să crească cota de electricitate în cererea totală de energie. Ursula von der Leyen a explicat că transformarea consumului prin utilizarea electricității curate este esențială pentru autonomia blocului.
Discuțiile au vizat și viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, cu accent pe agricultura și politica de coeziune. Ursula von der Leyen a insistat asupra necesității sporirii resurselor proprii, menționând că bugetul actual reprezintă 1,26% din produsul intern brut la nivelul UE. Siegfried Mureșan, coraportor pentru buget, a avertizat că tăierile nejustificate ar putea alimenta extremiștii și populiștii, în timp ce Iratxe Garcia Perez a propus un impozit pe câștigurile extraordinare ale companiilor energetice.
Deși există opoziție, precum argumentele lui Nicola Procaccini privind autonomia energetică indiferent de sursă sau criticile lui Kinga Gal privind birocrația, prioritățile rămân legate de stabilitate. Parlamentul European subliniază că deciziile bugetare vor determina capacitatea Uniunii de a rămâne competitivă și sigură. Această etapă de negocieri este critică pentru a asigura finanțarea obiectivelor de apărare și de coeziție socială propuse pentru următorul deceniu.
Contextul actual al securității europene este marcat de o preocupare crescută pentru autonomia strategică și gestionarea riscurilor externe. În timp ce state precum Lituania explorează posibilitatea de a finanța prezența militară a SUA pe teritoriul său, restul blocului european se concentrează pe reducerea dependenței de furnizori externi și pe gestionarea deficitului comercial cu China, care a atins 360 de miliarde de dolari în 2025.
