Europa se pregătește de sezonul rece cu niveluri de stocare a gazelor mult sub media istorică, depozitele fiind umplute doar în proporție de 69%. Această cifră este considerabil sub media de 85% înregistrată în ultimii cinci ani pentru aceeași perioadă. Situația generează presiuni economice și politice majore, în contextul în care prețurile la gaze, motorină și alți combustibili au cunoscut creșteri semnificative față de anul precedent.
Germania și Țările de Jos, care dețin împreună 35% din capacitatea de stocare a Uniunii Europene, sunt printre țările cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Prețurile ridicate sunt cauzate de perturbările asociate războiului dintre SUA și Iran, fenomen care a descurajat companiile să cumpere gaze. Strategia inițială se baza pe ipoteza că conflictul început la sfârșitul lunii februare se va încheia rapid, permițând refacerea stocurilor la costuri mai mici.
Prețul de referință al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, ceea ce reprezintă o creștere de 150% față de anul trecut. Morgan Stanley estimează că prețul ar putea atinge pragul de 100 de euro/MWh, în funcție de condițiile meteo. Jonathan Schroer, strateg la UniCredit, avertizează că fiecare lună în care se amână refacerea stocurilor crește presiunea asupra prețurilor pe măsură ce se apropie perioada de vârf a consumului de iarnă.
Presiunile se extind și asupra altor combustibili, în special în zona transportului. Benzina este cu 24% mai scumpă în UE față de anul trecut, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviație a crescut cu peste 100%. În acest context, sectorul transportului aerian, industria chimică, industria auto și materialele de construcții sunt considerate printre cele mai vulnerabile la aceste fluctuații de preț.
Banca Centrală Europeană urmărește atent evoluția prețurilor la gaze și electricitate, deoarece acestea au un impact puternic asupra inflației. Peter Kazimir, membru al conducerii BCE, a indicat faptul că atenția sa este concentrată tot mai mult pe aceste sectoare. Investitorii estimează că instituția ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile de încă trei sau patru ori dacă presiunile energetice vor persista.
Problema stabilității energeticice este strâns legată de stabilitatea politică și inflația de bază. În timp ce șocurile petroliere sunt de scurtă durată, scumpirea gazelor generează efecte persistente asupra economiei. În Germania, tensiunile politice sunt vizibile, în contextul în care AfD a câștigat recent un land cu un program care solicită restabilirea contractelor pentru gaze rusești, în timp ce guvernul de la Berlin analizează măsuri pentru reducerea costurilor.
context_missing: true
