Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat convocarea alegerilor anticipate pentru data de 29 noiembrie, într-un moment de criză politică profundă. Decizia a fost luată după ce decretele de urgență propuse de guvern pentru combaterea crizei locuințelor au fost respinse în Parlament. Blocajul a fost provocat de cei șapte deputați ai partidului separatist catalan conservator Junts, de la care guvernul depindea încă din 2023. Sánchez urmărește acum obținerea unei majorități progresiste mult mai largi pentru a asigura stabilitatea executivului.
Problema locuințelor a devenit un subiect central de campanie, alimentată de cazul Maricarmen Abascal, o femeie de 87 de ani evacuată forțat din locuința sa. Deficitul de locuințe în Spania este critic, estimările Băncii Centrale a Spaniei indicând un lipsă de aproximativ 750.000 de unitare, cifra urmând să depășească un milion până în 2028. Prețurile imobiliare au crescut de trei ori mai rapid decât salariile, iar locuințele sociale reprezintă doar 1,7% din fondul locativ, un nivel extrem de scăzut în Uniunea Europeană.
Pe plan social, tensiunile au crescut, zeci de mii de oameni ieșind în stradă în Madrid și alte localități pentru a protesta. Sindicatele CCOO și UGT au anunțat organizarea unei greve generale de 24 de ore în această toamnă, ca reacție la eșecul măsurilor guvernamentale. În timp ce mișcarea chiriașilor consideră că propunerile lui Sánchez sunt insuficiente, opoziția conservatoare PP și mediul de afaceri avertizează că limitarea mai strictă a chiriilor ar putea avea efecte negative asupra pieței imobiliare.
Migrația reprezintă un alt pilon al disputelor electorale, în urma crizei din enclava Ceuta, unde peste 70.000 de persoane au trecut din Maroc în scurt timp. Deși guvernul a declarat situația sub control, în orașul cu aproximativ 80.000 de locuitori se aflau încă cel puțin 10.000 de migranți. Această presiune a forțat o schimbare în politica relativ liberală a lui Sánchez, cu proiecte care vizează accelerarea procedurilor de azil și reguli de migrație mai stricte, măsuri care au fost criticate dur de organizațiile pentru drepturile omului.
Opoziția este marcată de ascensiunea partidului Vox, care a ajuns la peste 18% în intențiile de vot, cu o creștere de șase puncte față de alegerile din 2023. Liderul Vox, Santiago Abascal, impune condiții clare pentru o eventuală colaborare cu Partidul Popular (PP), solicitând prioritate pentru cetățenii spanioli și promovarea conceptului de „remigrație”. Acest context îl pune pe liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, într-o poziție dificilă, fiind nevoit să echilibreze atragerea alegătorilor de centru cu necesitatea unui partener de dreapta.
La nivel internațional, Pedro Sánchez este un critic vocal al politicii conduse de Donald Trump, opunându-se majorării cheltuielilor de apărare la 5% din PIB și criticând politicile de deportare. O eventuală înfrângere a stângii ar putea diminua influența social-democraților în Consiliul European, eliminând una dintre vocile care se opune creșterii cheltuielilor militare și care critică dur acțiunile Israelului în războiul din Gaza.
