Autoritățile franceze evaluează scenarii de criză majoră pentru alegerile prezidențiale din 2027, luând în calcul posibilitatea unor revolte violente și a unei insurecții armate. Conform unei investigații publicate de trei jurnaliști francezi în cartea „La Nouvelle Armée des ombres”, există planuri de securitate avansate pentru a gestiona instabilitatea socială. Printre măsurile de protecție figurează și amenajarea unui buncăr secret la periferia Parisului, destinat evacuării lui Emmanuel Macron în cazul în care manifestanții ar asalta Palatul Élysée.
Analizele serviciilor de informații vizează impactul unor rezultate electorale controversate asupra ordinii publice. O victorie a Adunării Naționale sub conducerea Marinei Le Pen ar putea declanșa un „al treilea tur” electoral în stradă, manifestat prin proteste ale activiștilor stângi radicale, tinerilor din suburbii și militanților rurali. În schimb, o victorie a lui Jean-Luc Mélenchon ar putea genera o „rezistență pasivă” în rândul polițiștilor, care ar putea refuza să execute ordinele noii administrații politice.
Structurile de securitate au început deja implementarea unor exerciții tactice pentru a contracara diverse amenințări. Poliția din Paris a organizat reuniuni cu Patrice Faure privind riscul unei insurecții, în timp ce forțele speciale au analizat necesitatea mobilizării militarilor pentru apărarea Parlamentului. Polițiștii au participat, de asemenea, la simulări de comunicare fără utilizarea telefoanelor criptate, pentru a fi pregătiți în cazul unui atac cibernetic care ar putea paraliza rețelele oficiale de comunicare.
Serviciul de informații externe, DGSE, a simulat deja scenarii de ingerință în procesul electoral, în timp ce serviciile secrete explorează utilizarea unor rețele clandestine de rezistență, inspirate din perioada Războiului Rece. Aceste rețele ar putea fi activate dacă instituțiile statului nu mai pot funcționa normal. Un fost comandant al forțelor speciale a avertizat că utilizarea armatei împotriva populației ar putea deveni o practică obișnuită, reprezentând un pericol direct pentru democrație.
Pregătirile actuale sunt influențate de experiența trecută a protestelor „vestelor galbene” din 2018. Autorii investigației subliniază că temerile securității au fost confirmate de manifestațiile masive, precum cele din 17 octombrie, când numărul participanților a depășit estimările oficiale. Un oficial de rang înalt avertizase deja despre riscul unei revolte de amploare cauzată de scumpirea carburanților și de nemulțumirile sociale acumulate în perioada recentă.
Instabilitatea politică și riscurile de securitate internă reprezintă teme constante în analiza geopolitică europeană. În contextul tensiunilor de pe Marea Neagră și al discuțiilor despre măsurile de securitate de la nivelul Uniunii Europene, capacitatea statelor de a gestiona crizele interne rămâne un factor critic pentru stabilitatea regională și pentru integritatea proceselor democratice în cadrul blocului european.