Popularitatea președintelui francez Emmanuel Macron a ajuns la cel mai scăzut nivel de la intrarea sa la Palatul Elysée în 2017. Conform unui nou barometru publicat în weekend, doar 15% dintre persoanele chestionate au o opinie favorabilă față de președinte, o cifră în scădere față de luna precedentă. Situația este marcată de o dezaprobare masivă, aproximativ 82% dintre francezi exprimându-și nemulțumirea față de actualul lider de la Palatul Elysée.
Această scădere a ratingului prezidențial are loc la doar șapte luni înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron. Guvernul se confruntă cu o serie de dificultăți interne, inclusiv protestele elevilor de liceu, o criză a combustibilului și o dezbatere bugetară dificilă în Adunarea Națională. În acest context, Adunarea Națională funcționează fără o majoritate clară, ceea ce complică procesul legislativ și amplifică presiunea politică asupra administrației actuale.
Liderii de extremă dreaptă, Jordan Bardella și Marine Le Pen, deși se mențin în topul preferințelor, au înregistrat și ei scăderi în sondaj. Jordan Bardella a pierdut trei puncte, ajungând la 33% opinii favorabile, în timp ce Marine Le Pen a scăzut cu patru puncte, la 32%. Această evoluție negativă este atribuită dezvăluirilor publicației Mediapart privind mesaje antisemite și conspiraționiste postate pe un vechi cont de Facebook de către tânărul lider al RN, acuzații pe care acesta le-a negat.
În clasamentul potențialilor succesori, după liderii de la RN, se remarcă fostul prim-ministru Edouard Philippe, care ocupă locul trei cu 20% opinii favorabile, în creștere cu un punct. Topul primilor cinci este completat de Sarah Knafo, reprezentantă a partidului Reconquête, și de fostul președinte François Hollande, amândoi având un scor de 18%. În partea opusă, Jean-Luc Mélenchon, lider al stângii radicale, are 17% opinii favorabile, dar o rată de respingere de 69% dintre respondenți.
Sondajul Ipsos BVA-Cesi a fost realizat pe 7 și 8 octombrie pe un eșantion de 1.000 de adulți. În ceea ce privește preocupările cetățenilor, puterea de cumpărare rămâne principala temă, fiind menționată de 54% dintre respondenți. Pe locul al doilea se află viitorul sistemului de asistență socială, cu 44%, urmat de nivelul datoriei publice, care îngrijorează 33% dintre francezi, reprezentând o creștere de 3 puncte față de evaluările anterioare.
Contextul politic francez este marcat de o instabilitate legislativă ce afectează capacitatea de guvernare a executivului. Lipsa unei majorități parlamentare în Adunarea Națională forțează administrația să gestioneze crize economice și sociale într-un mediu de fragmentare politică extremă. Această stare de fapt alimentează incertitudinea privind direcția strategică a țării în perioada care precede alegerile prezidențiale următoare.
