România a manifestat disponibilitatea de a suporta o parte din cheltuielile aferente staționării militarilor americani pe teritoriul său. Această propunere de finanțare vine într-un moment critic, înainte ca Pentagonul să finalizeze evaluarea prezenței militare din Europa. Decizia Washingtonului ar putea implica noi reduceri ale numărului de trupe, într-un context în care tensiunile din zona Mării Negre sunt în continuă creștere.
Bucureștiul urmărește să urmeze modelul stabilit de Polonia și de statele baltice, care propun facilități financiare pentru menținerea forțelor SUA. În prezent, aproximativ 1.000 de soldați americani sunt staționați în România, pe infrastructura bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. România a devenit în 2025 prima țară europeană vizată de retragerile de trupe decise de administrația Donald Trump, după renunțarea la rotația unei brigăzi prin baza Mihail Kogălniceanu.
Pe lângă contribuția financiară directă pentru trupe, autoritățile române planifică investiții masive pentru extinderea bazei Mihail Kogălniceanu. Se estimează că vor fi alocate aproximativ 4 miliarde de euro până în anul 2040 pentru modernizarea și dezvoltarea acestei baze. Lucrările vizează creșterea capacității de găzduire pentru un număr mai mare de soldați americani și aliați NATO, oferind totodată condiții de viață superioare. Anterior, Ministerul Apărării estimase costurile de modernizare la 2,5 miliarde de euro pentru 10.000 de militari.
Aceste demersuri financiare se încadrează într-o strategie de creștere a bugetului de apărare de la 2,5% la 5% din PIB, conform obiectivelor NATO. Totodată, România utilizează mecanismul european SAFE, fiind al doilea beneficiar după Polonia, pentru finanțarea investițiilor în apărare. Această strategie de consolidare are loc în ciuda dificultăților economice, România având unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană.
Securitatea regională este agravată de atacurile asupra navelor comerciale în Marea Neagră, precum incidentele cu navele Wine Trader și Yara J, lovite de drone lângă portul Sulina. În acest context, Franța a devenit primul stat aliat care a răspuns solicitării României pentru consolidarea apărării împotriva dronelor. Autoritățile române prioritizează astfel menținerea unei prezențe militare robuste pentru a contracara riscurile de securitate din zona de proximitate.
Evoluția securității în Marea Neagră este marcată de o creștere a vulnerabilității rutelor comerciale în fața atacurilor cu drone. Tensiunile geopolitice din regiune impun o reevaluare constantă a capacităților de apărare, atât la nivel național, cât și prin coordonarea cu aliații NATO. Această situație transformă prezența militară americană într-un element strategic esențial pentru stabilitatea frontierelor de est ale Alianței.
