România a manifestat intenția de a acoperi o parte din costurile suportate de SUA pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul său, conform unor surse citate de Bloomberg. Această propunere vine într-un moment de creștere a tensiunilor în zona Mării Negre și marchează o mișcare de aliniere a Bucureștiului cu alte guverne din Europa de Est, precum Polonia sau statele baltice. Scopul este oferirea unor stimulente financiare pentru personalul militar american aflat în țară.
În prezent, România găzduiește aproximativ 1.000 de soldați americani, fiind primul stat european care a resimțit reduceri ale efectivelor sub administrația lui Donald Trump. Contextul actual este marcat de incertitudine, deoarece Pentagonul urmează să finalizeze o revizuire a prezenței sale militare în Europa până la sfârșitul acestui an. Această evaluare strategică ar putea duce la noi reduceri ale numărului de soldați aflați în regiune.
Pentru a contracara aceste riscuri, guvernul român planifică o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro, echivalentul a 4,5 miliarde de dolari, până în anul 2040. Fondurile vor fi direcționate către baza Mihail Kogălniceanu, situată pe litoralul Mării Negre, cu scopul de a permite găzduirea unui număr mai mare de soldați americani sau străini. Investiția va viza îmbunătățirea condițiilor de viață și alte stimulente pentru trupele străine.
Paralel cu aceste măsuri, autoritățile intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare de la nivelul actual de aproximativ 2,5% din PIB până la 5% din PIB, pentru a respecta obiectivele NATO. România ocupă, de asemenea, poziția de al doilea beneficiar, după Polonia, al fondurilor din cadrul programului european de achiziții comune în domeniul apărării, cunoscut sub numele de SAFE. Această strategie de finanțare are loc în ciuda eforturilor de reducerea deficitului bugetar în Uniunea Europeană.
Securitatea regională este pusă la încercare de atacurile cu drone care au lovit nave comerciale în apropierea apelor teritoriale românești. Președintele României, Nicușor Dan, a menționat că Franța a fost primul aliat care a oferit asistență pentru consolidarea apărării împotriva dronelor în Marea Neagră. Autoritățile investighează dacă vehiculele aeriene fără pilot care au lovit navele aparțin Rusiei, în timp ce se caută șapte membri ai echipajului dispăruți.
Conflictul din Ucraina a intrat în al cincilea an de desfășurare, fapt ce a dus la o intensificare a incidentelor în zona Mării Negre. Această regiune este considerată strategică pentru securitatea flotei comerciale și pentru stabilitatea frontierelor NATO, România având cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina. Tensiunile actuale forțează statele din flancul estic să își accelereze capacitățile de apărare și cooperarea militară transatlantică.
