Muntenegrul se confruntă cu provocări semnificative în procesul de integrare în Uniunea Europeană, din cauza riscului de a nu finaliza la timp traducerea întregii legislații europene. Autoritățile de la Podgorica își propun să devină al 28-lea stat membru până în anul 2028, însă procesul de adoptare și traducere a acquis-ului comunitar reprezintă un obstacol major. Comisia Europeană examinează în prezent diverse variante pentru o eventuală derogare temporară, în cazul în care volumul de zeci de mii de acte legislative nu poate fi procesat conform termenelor stabilite.
Pentru a asigura funcționarea instituțiilor UE la momentul aderării, Muntenegru va trebui să formeze un număr suficient de traducători și interpreți și să realizeze traducerile în limba sa oficială. Deși Podgorica susține că a investit în consolidarea capacității administrative și că lucrările vor fi finalizate în termen, oficialii europeni caută soluții de rezervă. Serviciile Comisiei Europene monitorizează constant ritmul lucrărilor prin contacte regulate cu autoritățile muntenegre, conform informațiilor furnizate de un purtător de cuvânt al instituției.
O dintre variantele analizate presupune ca Muntenegru să utilizeze temporar o altă limbă oficială a UE pentru a acoperi lacunele de traducere. Croata este considerată cea mai probabilă opțiune, având în vedere apropierea dintre cele două limbi și faptul că limba standard muntenegreană aparține aceluiași continuum dialectal ca limbile bosniacă, croată și sârbă. Totuși, această soluție este sensibilă din punct de vedere politic, deoarece limba muntenegreană este un element central al identității naționale și Podgorica a depus eforturi pentru recunoașterea sa oficială.
Problemele sunt agravate de îngrijorările exprimate de Croația referitoare la calitatea textelor juridice traduse, într-un context de dispută bilaterală cu Muntenegrul. Procesul de integrare nu implică doar traducerea propriu-zisă, ci și adaptarea actelor la structura instituțională a viitorului stat membru. Acest lucru presupune stabilirea autorităților responsabile de aplicarea și supravegherea legislației europene pe teritoriul țării. Disputa cu Zagreb ar putea avea un impact direct asupra calendarului de aderare stabilit de Muntenegru.
Există precedente în cadrul Uniunii Europene care permit flexibilitate în privința traducerii integrale a acquis-ului. Malta a beneficiat de o derogare excepțională și temporară timp de trei ani după aderarea din 2004, din cauza lipsei de traducători calificați. Un alt caz relevant este Irlanda, unde obligația de traducere a tuturor actelor europene în limba irlandeza a fost suspendată temporar, însă această măsură a fost aplicată decenii după aderare, când limba a devenit oficială deplin în cadrul Uniunii.
Procesul de extindere al Uniunii Europene impune ca statele candidate să integreze legislația relevantă în limbile lor oficiale înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE. De la integrarea Croației în 2013, volumul de legislație ce trebuie tradus a crescut considerabil. Instituțiile europene realizează doar verificarea finală a textelor înainte de publicare, însă responsabilitatea adaptării juridice și a traducerii rămâne în sarcina statelor care doresc să acceseze piața unică și structurile de guvernare ale blocului european.
