Europa intră în sezonul rece cu rezerve de gaze semnificativ mai mici decât media istorică, conform datelor raportate de Reuters. În prezent, depozitele de gaze sunt pline doar în proporție de 69%, o cifră mult sub media de 85% înregistrată în aceeași perioadă a ultimilor cinci ani. Această situație este agravată de creșterile de preț la gaze și combustibili, care pun presiune pe guvernele europene și pe stabilitatea economică a regiunii.
Germania și Țările de Jos sunt printre statele care prezintă cele mai mari întârzieri în refacerea stocurilor, deținând împreună 35% din capacitatea de stocare a gazelor din UE. Prețurile ridicate, alimentate de perturbările cauzate de conflictul dintre SUA și Iran, au descurajat companiile să efectueze achiziții. Strategia inițială se baza pe o finalizare rapidă a tensiunilor cu Iran la sfârșitul lunii februarie, însă prețurile actuale au blocat refacerea stocurilor la costuri reduse.
Prețul de referință al gazelor europene a ajuns la ell 81 de euro/MWh, ceea ce reprezintă un nivel cu 150% peste cel de acum un an. Morgan Stanley estimează că, în funcție de condițiile meteorologice, prețul ar putea atinge pragul de 100 de euro/MWh. Jonathan Schroer, strateg la UniCredit, a avertizat că fiecare lună de amânare a refacerii stocurilor crește presiunea asupra prețurilor pe măsură ce se apropie perioada de vârf a consumului de iarnă.
Impactul economic se extinde și asupra altor combustibili, în special după ce petrolul a depășit 100 de dolari pe baril. Benzina este cu 24% mai scumpă în UE față de anul trecut, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviație a crescut cu peste 100%. Peter Kazimir, membru al conducerii BCE, a declarat că atenția sa este concentrată tot mai mult pe prețurile gazelor și electricității, în detrimentul monitorizării petrolului.
Sectorul transportului aerian, industria chimică, industria auto și producția de materiale de construcții sunt considerate vulnerabile în fața acestor schimbări. Investitorii estimează că Banca Centrală Europeană ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile de încă trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă. În Germania, situația este și politică, după victoria partidului AfD, care solicită reluarea contractelor pentru gaze rusești ieftine.
Evoluția prețurilor la energie rămâne un factor critic pentru controlul inflației în Europa. Un studiu al Băncii Italiei indică faptul că, în timp ce șocurile petroliere au efecte inflaționiste de scurtă durată, scumpirea gazelor produce efecte mult mai puternice și persistente asupra inflației de bază urmărite de BCE. Această dinamică poate influența deciziile politice de reducere a costurilor combustibililor în cadrul guvernelor naționale.
