Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat marți, de la Atena, că subiectul restituirii frizelor Parthenonului va fi inclus în orice viitoare dezbatere privind o apropiere între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Liderul elen a subliniat că acest dosar nu reprezintă doar o preocupare specifică pentru Grecia, ci constituie o temă de interes pentru întregul continent european. Această poziție marchează o escaladare a presiunii diplomatice exercitate de Atena asupra Londrei în contextul noilor dinamici politice.
Kyriakos Mitsotakis, care va deține președinția rotativă a UE în semestru al doilea al anului 2027, a promis că va intensifica revendicările Greciei față de guvernul de la Londra și față de British Museum. El a menționat că anii de discuții desfășurați cu instituția britanică nu au generat progrese concrete, deși sculpturile antice se află în posesia muzeului de peste două secole. Obiectivul elen este transformarea acestui conflict cultural într-un punct de negociere strategic la nivel interguvernamental.
Conflictul își are rădăcinile în anul 1802, când Grecia susține că frizele au fost jefuite de Thomas Bruce, cunoscut sub numele de Lord Elgin, care era ambasadorul britanic în perioada Imperiului Otoman. Pe de altă parte, Londra menține poziția conform căreia aceste sculpturi au fost achiziționate în mod legal de către Elgin înainte de a fi vândute către British Museum. Această divergență juridică și istorică rămâne principalul obstacol în procesul de restituire.
Pentru a descuraja rezistența britanică, guvernul elen propune un parteneriat cultural unic, care ar implica oferirea unui acces temporar către alte comori arheologice elene care nu au părăsit niciodată țara. Kyriakos Mitsotakis a afirmat că va apăra cu vigoare diplomația culturală în relațiile cu noul prim-ministru britanic. Totuși, Andy Burnham, care a preluat funcția de la Keir Starmer în Downing Street în iulie, a menționat că acest dosar ține în principal de competența British Museum.
Obstacolul major pentru o soluție rapidă este reprezentat de legislația britanică, în special de o lege din 1963 care interzice muzeului să vândă sau să cedeze comorile deținute. O restituire definitivă a frizelor Parthenonului ar necesita, prin urmare, un demers parlamentar complex în Marea Britanie. În acest context, presiunea exercitată de Grecia prin intermediul cadrelor de cooperare cu Uniunea Europeană urmărește să forțeze o revizuire a acestor constrângeri legislative.
Disputa privind patrimoniul cultural între Atena și Londra reflectă tensiuni de lungă durată care pot influența relațiile diplomatice bilaterale și poziționarea Marii Britanii față de structurile europene. Deși subiectul este unul de natură arheologică, integrarea lui în agenda politică de la nivelul Uniunii Europene transformă o revendicare culturală într-un instrument de negociere geopolitică, afectând modul în care Londra își gestionează parteneriatele cu statele membre ale UE.
