Statele Unite încep procesul de retragere a trupelor din Irak, punând în aplicare un plan convenit în 2024 sub administrația Joe Biden, dar implementat de administrația Donald Trump. Această decizie marchează finalul unei prezențe militare de peste două decenii, perioadă în care aproximativ 4.500 de militari americani au pierdut viața în cadrul conflictelor din această țară. Procesul de plecare a forțelor americane redefinește echilibrul de putere în regiune.
Iranul și aliații săi interpretează această mișcare ca pe o victorie strategică majoră. Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Islamic Resistance in Iraq, a descris evenimentul drept o „victorie istorică”, menționând că pe 30 septembrie vor sărbători încheierea unei „pagini negre” din istoria țării. Această poziție este susținută și de Teheran, prin intermediul lui Amir Hayat Moqaddam, vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională din Parlamentul iranian, care salută plecarea militarilor.
Analistul irakian Jasim al-Bahadli avertizează că retragerea coaliției elimină un contrabalans esențial pentru influența Teheranului. El explică faptul că Iranul are un câștig strategic direct, deoarece milițiile pro-iraniene ar putea încerca să își extindă controlul asupra deciziilor politice și de securitate din Irak. Această schimbare de paradigmă ridică temeri privind consolidarea grupărilor armate aliate Iranului asupra structurilor de guvernare locale.
Pe de altă parte, există îngrijorări legate de capacitatea Irakului de a gestiona singur securitatea națională. Abdulrahman al-Zobaie, lider tribal sunnit din Fallujah, a declarat că țara nu este încă pe deplin pregătită să preia integral responsabilitățile de securitate. Această lipsă de pregătire este accentuată de posibilitatea ca organizația Stat Islamic să profite de plecarea coaliției pentru a-și reorganiza celulele clandestine care încă operează în teritoriul irakian.
Comandantul kurd Sirwan Barzani a subliniat că absența sprijinului american în materie de logistică, informații și utilizarea dronelor ar putea facilita activitățile militanților. El a raportat mișcări ale celulelor clandestine ale Statului Islamic în ultimele două săptămâni, sugerând că anunțul retragerii ar putea crește moralul grupării. Oficialii irakieni au semnalat, de asemenea, că o celulă a Statului Islamic pregătea atacuri sinucigașe pentru a coincide cu plecarea trupelor.
Prezența militară a SUA în Irak a avut un parcurs complex, începând cu invazia din 2003 pentru înlăturarea lui Saddam Hussein. După o primă etapă de ocupație și operațiuni împotriva insurgenței, trupele americane au rămas în țară până la sfârșitul anului 2011. Ulterior, forțele au revenit în Irak pentru a combate organizația Stat Islamic, care la apogeu controla aproximativ o treime din teritoriul țării, sprijinind forțele locale prin coaliția internațională.
