Forțele militare ale SUA urmează să părăsească ultimele baze din Irak până miercuri, încheind astfel o prezență de peste două decenii în această țară. Retragerea, care a fost convenită în 2024 sub administrația Joe Biden și este pusă în aplicare de administrația Donald Trump, vine într-un context de conflict între Washington și Teheran. Această mișcare strategică marchează finalul unei perioade în care aproximativ 4.500 de militari americani și-au pierdut viața în cadrul misiunilor desfășurate pe teritoriul irakian.
Expertul Jasim al-Bahadli, analist specializat în studierea grupărilor armate șiite, avertizează că plecarea coaliției va elimina o contrapondere esențială la influența Teheranului. Iranul dispune de un avantaj strategic major, deoarece milițiile pro-iraniene vor încerca să transforme acest impuls într-o influență sporită asupra procesului decizional în materie de securitate și politică. Abu Mojtaba al-Yasiri, reprezentant al Rezistenței Islamice din Irak, a descris evenimentul drept o victorie istorică pentru grupările rezistenței și o înfrângere pentru proiectul american.
Pe de altă parte, există temeri semnificative privind capacitatea Irakului de a gestiona securitatea națională fără sprijinul extern. Abdulrahman al-Zobaie, lider tribal sunnit din Fallujah, a subliniat că, deși suveranitatea este un obiectiv comun, crearea unui vid de securitate reprezintă o preocupare majoră pentru populație. Această opinie este susținută de faptul că Irakul nu este încă pe deplin pregătit să preia complet responsabilitățile de protecție a teritoriului, într-un moment în care grupările susținute de Iran au acumulat o putere considerabilă.
Un alt risc major identificat de oficiali este potențiala revitalizare a Statului Islamic, care ar putea exploata lipsa sprijinului logistic și a informațiilor furnizate de SUA. Comandatul kurd Sirwan Barzani a raportat mișcări ale celulelor clandestine ale grupării imediat după anunțul retragerii, menționând că moralul luptătorilor jihadistă a crescut. Colonelul Khalid al-Bayati, înalt oficial din Kirkuk, a precizat că organizația încearcă să demonstreze că rămâne capabilă să lanseze atacuri sângeroase, folosind eventualele breșe de securitate pentru a-și transmite mesajul de putere.
Prezența militară a SUA în Irak a început în 2003 pentru răsturnarea regimului lui Saddam Hussein, fiind urmată de o retragere parțială în 2011. Militarii americani s-au întors în țară la mai puțin de trei ani distanță pentru a combate Statul Islamic între 2014 și 2017. În acest interval lung de intervenții, teritoriul irakian a servit drept câmp de confruntare indirectă între Washington și Teheran, evenimente marcate de atacuri asupra bazelor americane și riposte din partea SUA.
Conflictul dintre marile puteri regionale și prezența forțelor străine în Orientul Mijlociu rămâne un factor de instabilitate constant. În contextul tensiunilor dintre SUA și Iran, deciziile privind poziționarea trupelor influențează direct echilibrul de putere și securitatea energetică a regiunii. Retragerea actuală din Irak adaugă un nou strat de complexitate geopolitică, lăsând loc unor actori non-statali și unor puteri regionale care își doresc controlul asupra proceselor politice locale.
