Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat marți că subiectul restituirii frizelor Parthenonului va fi inclus în orice viitoare dezbatere privind o apropiere între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut la Atena, prim-ministrul subliniind că această chestiune nu reprezintă doar o preocupare specifică Greciei, ci este o temă de interes pentru întregul continent european. Această abordare marchează o schimbare de strategie în gestionarea disputei culturale dintre Atena și Londra.
Kyriakos Mitsotakis, țara căreia îi va reveni președinția rotativă a UE în a doua jumătate a anului 2027, a promis că va intensifica revendicările Greciei față de guvernul de la Londra și față de British Museum. El a menționat că anii de discuții desfășurați cu instituția britanică, unde sculpturile antice se află de peste două secole, nu au generat niciun progres concret. Premierul elen subliniază necesitatea unei acțiuni diplomatice mult mai agresive pentru a debloca acest dosar istoric.
Conflictul are rădăcini în anul 1802, când frizele au fost jefuite de Thomas Bruce, cunoscut sub numele de Lord Elgin, care era ambasadorul britanic la Imperiul otoman la acea vreme. În prezent, Londra susține că aceste sculpturi au fost achiziționate în mod legal de către Elgin înainte de a fi vândute către British Museum. Grecia însă consideră că aceste comori arheologice au fost scoase nelegal din țară și solicită recuperarea lor imediată.
Pentru a facilita procesul, guvernul elen propune British Museum un parteneriat cultural unic, care ar implica oferirea unui acces temporar la alte comori arheologice care nu au părăsit niciodată Grecia. Kyriakos Mitsotakis a afirmat că va apăra cu multă vigoare diplomația culturală în relațiile cu noul prim-ministru britanic. Totuși, Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer în Downing Street în iulie, a menținut poziția britanică, susținând că dosarul ține de competența British Museum.
Restricțiile juridice reprezintă un obstacol major în procesul de restituire, deoarece prerogativele muzeului sunt limitate de o lege din 1963. Această legislație interzice instituției să vândă sau să cedeze comorile pe care le deține în colecție. Astfel, o restituire definitivă a frizelor Parthenonului nu poate fi realizată prin simpla decizie administrativă, ci ar necesita un demers parlamentar specific în Marea Britanie pentru a modifica sau eluda normele actuale.
Disputa privind patrimoniul cultural este un element recurent în relațiile internaționale, reflectând tensiunile dintre dreptul de proprietate al muzeelor mari și revendicările națiunilor de origine. În contextul geopolitic actual, astfel de cazuri de diplomație culturală pot influența modul în care marile puteri și organizațiile internaționale negociază acordurile de cooperare și integrare, transformând obiectele de artă în instrumente de presiune politică.
