În urma prăbușirii negocierilor comerciale cu Statele Unite și a unui război comercial bilateral fără precedent, Canada inițiază o schimbare strategică majoră. Prim-ministrul Mark Carney conduce discuții private pentru o aliniere profundă a țării la Uniunea Europeană, transformând abordarea de la una strict nord-americană la una transatlantică. Această mișcare este susținută de un cerc restrâns de consilieri și diplomați care aplică o politică de confidențialitate extremă în procesul de negociere.
Pentru a reduce efectele divorțului economic de Washington, Canada propune statutul de „Membru Asociat al Uniunii Europene”. Această formă de integrare flexibilă ar permite accesul la piața unică europeană de 21.000 de miliarde de dolari, vizând lanțuri critice de aprovizionare precum energia, inteligența artificială, semiconductorii și mineralele critice. Planul include și eliminarea vizelor de muncă și de reședință pentru cetățenii canadei, precum și accesul la programele de schimb studențesc de tip Erasmus.
Proiectul de integrare vizează și interconectarea infrastructurii tehnologice și de apărare. Se discută construirea de noduri de date și sateliți independenți de giganții tech americani, alături de instalarea de cabluri submarine peste Atlantic. Pe plan energetic, Canada dorește redirecționarea resurselor către Europa și utilizarea spărgătoarelor de gheață pentru transportul îngrășămintelor pe Ruta de Nord-Vest, consolidând astfel o colaborare de lungă durată.
Cooperarea militară este deja vizibilă prin achiziția de submarine germane, un acord de 25 de miliarde de dolari finalizat în cadrul summitului NATO. Oficialii canadei au redactat o listă de priorități pentru a reduce dependența de tehnologia americană, iar unii diplomați au renunțat deja la utilizarea platformelor precum Gmail sau WhatsApp. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a comentat atmosfera discuțiilor, sugerând că Canada ar putea deveni al 28-lea stat al Uniunii Europene.
Implementarea acestui plan se confruntă cu bariere economice și politice semnificative. Deși abordarea este de tip transatlantic, două treimi din exporturile Canadei sunt încă direcționate către SUA, iar economia UE crește de două ori mai lent decât cea americană. În plus, zece state membre UE nu au ratificat acordul CETA, iar cedarea suveranității către reglementările europene ar putea genera tensiuni politice în provinciile Alberta și Quebec.
Această reconfigurare geopolitică intervine într-un moment în care relațiile dintre marile puteri sunt marcate de tensiuni comerciale, similar cu eșecul negocierilor comerciale dintre Canada și SUA raportat de The Wall Street Journal. În acest context, Canada încearcă să își redefinească identitatea printr-un statut de „Membru Asociat”, o mișcare ce vizează securitatea strategică și diversificarea partenerilor comerciali în fața incertitudinii economice de pe continentul nord-american.
