Comisia Europeană a adoptat pe 6 octombrie o propunere de reformă a sistemului de standardizare, vizând accelerarea proceselor tehnice și facilitarea accesului la informații. Propunerea vizează modificarea actualului Regulament 1025/2012 pentru a reduce timpul mediu de elaborare a unui standard de la aproximativ șase ani la patru ani. Această schimbare strategică este menită să răspundă ritmului accelerat al inovațiilor tehnologice, asigurând un avantaj competitiv pentru industria europeană în fața economiilor globale.
O componentă centrală a noii inițiative este oferirea accesului gratuit la aproximativ 3.650 de standarde armonizate și la cele la care face trimitere legislația UE. Din totalul de circa 27.000 de standarde disponibile în cataloagele organizațiilor europene, doar o parte limitată va deveni gratuită, restul păstrându-și modelele comerciale actuale. Decizia de a elimina taxele pentru aceste documente vine ca răspuns la jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care impune accesul liber la normele care fac parte din cadrul juridic european.
Pentru a evita blocajele tehnice, executivul european propune utilizarea unor mecanisme de rezervă, precum „specificațiile comune” sau livrabile tehnice intermediare. Aceste soluții vor permite companiilor să beneficieze de o prezumție de conformitate chiar și înainte de finalizarea procesului complet de standardizare. Măsura este considerată vitală pentru sectoarele cu cicluri de inovare scurte, cum ar fi inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile pentru baterii sau producția industrială avansată, unde un standard care apare după șase ani poate deveni irelevant.
Reforma introduce, de asemenea, termene obligatorii mai clare și un sistem de monitorizare în timp real printr-o platformă digitală pentru a identifica întârzierile. Comisia dorește să faciliteze participarea IMM-urilor, a sindicatelor, a organizațiilor de mediu și a mediului academic, care în prezent se confruntă cu costuri disproporționate. Organismele naționale de standardizare vor fi obligate să asigure o reprezentare mai echilibrată, reducând barierele de intrare pentru actorii economici mai mici care nu dețin resursele marilor companii.
Propunerea include și crearea unui Centru de expertiză pentru standardizarea europeană, scopul fiind consolidarea coordonării între politicile UE și identificarea rapidă a noilor nevoi tehnice. În cadrul sistemului actual, organizații precum CEN, CENELEC și ETSI rămân elementele centrale, însă Comisia va putea recurge la alte organizații de elaborare a standardelor pentru nevoi urgente sau specializate. Această abordare urmărește să asigure că Europa își poate impune standardele tehnice pe piețele internaționale, influențând modul în care produsele și serviciile ajung la consumatori.
Procesul legislativ pentru această reformă este încă la început, deoarece textul propus de Comisia Europeană trebuie negociat și adoptat de Parlamentul European și de Consilul Uniunii Europene. Până la finalizarea acestor negocieri și stabilirea perioadelor de tranziție în actul legislativ final, noile reguli nu sunt încă aplicabile companiilor. Standardele europene rămân documente tehnice esențiale care definesc totul, de la dimensiunile simple ale unui produs, până la cerințe complexe de interoperabilitate și securitate cibernetică.
