Comisia Europeană a prezentat marți un set de propuneri de reformă structurală, menite să pregătească Uniunea Europeană pentru o eventuală extindere către 30 sau mai multe state membre. Planul vizează transformări profunde în procesul decizional și în componența executivului, prin reducerea numărului de decizii care necesită unanimitate și abandonarea modelului actual de reprezentare. Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a susținut că evaluările interne indică faptul că UE este deja pregătită, în majoritatea domeniilor politice, pentru o nouă etapă de extindere.
Un punct central al reformei vizează mecanismele de vot, propunând utilizarea mai frecventă a clauzelor pasarelă pentru a trece de la unanimitate la votul cu majoritate calificată. Marta Kos a subliniat că, deși utilizarea majorității calificate nu este un element nou, propunerea actuală introduce o schimbare majoră prin reducerea numărului de decizii luate în unanimitate chiar în procesul de aderare. Această modificare ar viza atât acordarea statutului de candidat, cât și încheierea negocierilor de aderare, procese care în prezent necesită acordul tuturor statelor.
Comisia propune, de asemenea, extinderea utilizării cooperării consolidate, un mecanism prin care cel puțin nouă state membre pot avansa împreună în domenii specifice atunci când nu se poate ajunge la un consens la nivelul întregii Uniuni. În paralel, executivul sugerează o schimbare radicală a componenței Comisiei Europene, propunând renunțarea la principiul actual care garantează câte un comisar pentru fiecare stat membru. Această măsură este considerată necesară pentru a asigura funcționarea instituției într-un context în care numărul de țări membre ar putea depăși pragul de 30.
Propunerea privind numărul de comisari ar putea genera rezistență semnificativă din partea unor grupuri de state membre. Pe de o parte, statele mici se tem de pierderea reprezentării lor permanente în cadrul executivului, în timp ce țări mari, precum Franța și Germania, ar putea risca lipsa reprezentării în anumite perioade. Deși Tratatul de la Lisabona prevede un sistem de rotație pentru o Comisie formată din două treimi din numărul statelor, această prevedere nu a fost aplicată anterior, după un compromis din 2013 care a menținut câte un comisar pentru fiecare țară.
Discuțiile privind aceste reforme au loc într-un moment de revizuire a instituțiilor europene și în contextul negocierilor pentru următorul buget multianual, când instituțiile se confruntă cu posibile reduceri de cheltuieli. Scepticismul este prezent în rândul unor diplomați europeni, care consideră puțin probabil ca liderii din capitale să accepte modificarea mecanismelor decizionale și a structurii Comisiei. Primele dezbatere oficiale la nivelul liderilor europeni sunt programate să aibă loc în cadrul Consiliului European din perioada 15-16 octombrie.
Evoluția acestor propuneri de reformă este strâns legată de capacitatea de guvernare a Uniunii Europene pe măsură ce aceasta crește în dimensiune. Procesul de extindere pune sub presiune mecanismele de vot actuale, care pot duce la blocaje politice dacă rămâne obligatorie unanimitatea pentru decizii strategice. Capacitatea de a trece la votul cu majoritate calificată este văzută de experți ca un element esențial pentru menținerea eficienței decizionale în fața unei compoziții mai complexe a blocului european.
