Autoritatea Europeană a Muncii ar putea solicita din proprie inițiativă organizarea unor inspecții comune sau concertate atunci când analiza datelor indică riscuri de încălcări ale drepturilor lucrătorilor. Propunerea Comisiei Europene a fost discutată la 12 octombrie în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European. Reforma vizează identificarea cazurilor complexe care necesită cooperarea mai multor state, deși puterea de inspecție propriu-zisă și aplicarea sancțiunilor vor rămâne în exclusivitatea autorităților naționale.
Noua structură propusă ar permite Autorității să utilizeze informații diverse și propriile analize de risc pentru a propune controale coordonate către statele implicate. Deși participarea statelor la aceste inspecții ar rămâne voluntară, un guvern sau un inspectorat național nu va mai putea refuza fără o justificare formală. În cazul unui refuz, autoritățile implicate vor fi obligate să comunice motivele în termen de zece zile lucrătoare, facilitând astfel un proces de cooperare mai previzibil.
Pentru a sprijini aceste acțiuni, ELA ar urma să primească acces la surse de date extinse și să colaboreze cu ofițeri naționali de legătură specializați în inspecții. Acești ofițeri vor facilita schimbul de informații și organizarea controalelor atunci când angajatorii, subcontractanții sau documentele relevante se află distribuite în mai multe jurisdicții. Acest mecanism este conceput pentru a ajuta inspectoratele naționale să gestioneze situațiile în care probele sau responsabilitățile juridice sunt situate în afara frontierelor proprii.
Mandatul Autorității va include, de asemenea, o protecție mai clară pentru lucrătorii din țări terțe, combatând exploatarea și munca ilegală în acest segment. Această extindere este considerată esențială pe măsură ce mobilitatea forței de muncă include un număr tot mai mare de persoane recrutate din afara Uniunii Europene prin lanțuri de subcontractare. În acest context, ELA ar putea sprijini cooperarea între state pentru a identifica rețele de muncă nedeclarată sau abuzuri de drepturi sociale care afectează cetățenii non-UE.
Propunerea face parte din pachetul Fair Labour Mobility, prezentat la 15 septembrie, și urmează să fie negociată de Parlamentul European și Consiliu. Reforma este strâns legată de digitalizarea documentelor sociale prin intermediul European Social Security Pass (ESSPASS), care va permite verificarea electronică a formularelor precum A1. Dacă regulamentul va fi adoptat, implementarea noilor competențe ale Autorității ar putea începe treptat în perioada 2028–2030, oferind un cadru mai robust pentru gestionarea mobilității transfrontaliere.
Mobilitatea forței de muncă în Europa este un fenomen masiv, cu date care indică faptul că în 2024 aproximativ 14 milioane de cetățeni europeni locuiau într-un alt stat membru. Dintre aceștia, peste 10 milioane de persoane erau de vârstă activă, ceea ce impune necesitatea unor mecanisme de supraveghere eficiente. Reforma vizează reducerea posibilității ca diferențele dintre sistemele naționale de securitate socială să fie exploatate pentru fraudă sau pentru diminuarea drepturilor sociale ale angajaților.
