Un membru al Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat, Alexei Zhuravlev, a susținut că studiul limbilor străine în instituțiile de învățământ din Rusia constituie o amenințare directă la adresa suveranității naționale. Într-o emisiune difuzată de NTV, parlamentarul a argumentat că predarea extinsă a limbii engleze încă din perioada copilăriei facilitează impunerea unor repere culturale și a unor orientări geopolitice străine. Zhuravlev a descris acest fenomen ca fiind o formă de subordonare treptată față de Occident.
Argumentele deputatului se bazează pe ideea că limba funcționează ca un instrument de influență culturală care poate altera valorile locale. Alexei Zhuravlev a relatat că, în perioada de dinaintea aplicării sancțiunilor, a călătorit prin Europa și a refuzat în mod deliberat să utilizeze limba engleză pentru comunicare. El a susținut că a reușit să interacționeze cu toate persoanele întâlnite folosind exclusiv limba rusă, afirmând că „am vorbit rusește cu toată lumea și toată lumea m-a înțeles”.
Această poziție politică coincide cu o reducere efectivă a timpului dedicat străinilor în curriculumul școlar rus. Autoritățile au decis ca elevii de clasa a V-a să aibă doar două ore de limbi străine pe săptămână, în loc de cele trei ore prevăzute anterior. Această nouă normă de predare urmează să fie extinsă și pentru elevii din clasele a VI-a și a VII-a începând cu anul școlar 2027/2028, conform datelor raportate de The Moscow Times.
În cadrul Dumei de Stat au existat apeluri constante pentru renunțarea la studiul englezei, cu scopul de a elimina un presupus vector pro-occidental din sistemul educațional. În locul limbilor străine, s-a solicitat alocarea unui număr mai mare de ore pentru pregătire militară de bază, educație fizică și activități practice. Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a contribuit la această retorică, numind limba engleză o limbă „moartă”.
Paralel cu aceste măsuri, Vladimir Putin a solicitat implementarea cursului „Limba rusă ca limbă de stat” în programele universitare și promovarea rusei ca limbă de comunicare între naționalități. În vara anului 2026, președintele a cerut și crearea unor facultăți dedicate exclusiv limbii și literaturii ruse, criticând modelul actual în care studiul literaturii ruse și cel străin sunt efectuate în cadrul aceleiași facultăți de filologie. Totodată, s-a insistat pe utilizarea exclusivă a alfabetului chirilic în spațiul public.
Evoluția acestor politici de control lingvistic face parte dintr-un proces mai amplu de redefinire a identității naționale în Rusia. Deciziile de a limita accesul la limbi străine și de a impune cursuri specifice de limbă de stat reflectă o strategie de protecție a spațiului cultural intern împotriva influențelor externe, consolidând rolul limbii ruse în sistemul de educație și în administrația publică.
