Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus Canadei ca aceasta să devină primul membru asociat al Uniunii Europene. Propunerea a fost făcută în cadrul discursului despre Starea Uniunii, la Strasbourg, în contextul apropierii dintre Ottawa și Europa. Ursula von der Leyen a declarat că acest parteneriat vizează consolidarea forței comune și nu este îndreptat împotriva nimănui, fără a menționa în mod direct Statele Unite sau politicile lui Donald Trump.
Propunerea de statut de membru asociat este însă problematică, deoarece acest statut nu are o bază legală în tratatele actuale ale Uniunii Europene. În prezent, acordul de liber schimb CETA este aplicat doar provizoriu de aproape zece ani, deoarece zece state membre, printre care Franța și Italia, nu l-au ratificat încă. Ursula von der Leyen a menționat că scopul este trecerea de la CETA la o Alianță pentru Viitor, pentru a crea un spațiu de prosperitate și securitate economică.
Realizarea acestui obiectiv necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre, proces în care există drept de veto național. În acest context, Ursula von der Leyen își dorește eliminarea veto-ului în politica externă prin crearea unui Consiliu European de Securitate, care ar putea include și țări precum Marea Britanie sau Norvegia. Totuși, Financial Times subliniază că este puțin probabil să se ajungă la un consens, având în vedere scepticismul unor capitale europene față de un tratament preferențial pentru Canada.
Diferențele de reglementare și standarde reprezintă un obstacol major în procesul de apropiere economică dintre cele două părți. De exemplu, exporturile de carne de vită canadiene nu intră în UE din cauza utilizării hormonilor de creștere, interși de europeni. De asemenea, accesul la piața unică ar obliga Canada să adopte legislația europeană fără a avea drept de vot, un aspect pe care Sébastien Maillard, consilier la Institutul Jacques Delors, îl consideră frustrant din punct de vedere democratic.
Pe lângă barierele comerciale, Canada este singurul stat non-european care are acces la programul de înarmare SAFE, de 150 de miliarde de euro. Această relație este marcată de o tensiune geopolitică, în special în raport cu politicile comerciale ale SUA. În timp ce Europa a încheiat un acord comercial cu Washingtonul în 2025, Canada a fost singurul stat care a ripostat agresiv în cadrul războiului comercial declarat de Donald Trump.
Situația este marcată de o alertă diplomatică, în special în rândul țărilor baltice, care depind de protecția NATO. Acestea sunt îngrijorate de impactul deciziilor politice ale SUA asupra stabilității regionale. În timp ce Uniunea Europeană a investit masiv în relația cu Washingtonul, prin achiziții de energie și investiții planificate până în 2029, poziția Canadei rămâne într-un echilibru fragil între parteneriatele europene și relația cu Statele Unite.
