Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat o propunere fără precedent în cadrul Parlamentului European, vizând integrarea Canadei într-un nou format de parteneriat. Această inițiativă vine ca răspuns la propunerea premierului canadian, Mark Carney, de a transforma relația dintre Bruxelles și Ottawa într-una de tipul „membru asociat”. Ideea a fost primită cu entuziasm de către eurodeputați, marcând o schimbare de paradigmă în modul în care Uniunea Europeană își gestionează parteneriatele externe de înalt nivel.
Contextul geopolitic actual, marcat de tensiuni comerciale și politice între UE, SUA și China, oferă fundamentul acestei propuneri. Pozițiile luate de președintele american Donald Trump în privința NATO și războiul comercial declanșat de acesta au determinat atât Canada, cât și diverse state europene să caute metode de consolidare a cooperării între democrațiile occidentale. Această necesitate de securitate și stabilitate economică este motorul principal al discuțiilor despre un statut de parteneriat mai strâns.
Totuși, implementarea acestui statut de „membru asociat” se lovește de bariere juridice semnificative, deoarece mecanismul nu este prevăzut în actualele tratate europene. Crearea unui astfel de statut ar necesita acordul unanim al celor 27 de state membre ale Uniunii. Există reticențe în capitalele europene, legate atât de posibila reacție a Washingtonului, cât și de întrebarea dacă Ottawa ar trebui să beneficieze de un tratament preferențial față de actualele parteneriate comerciale deja existente.
Strategia propusă de Ursula von der Leyen vizează transformarea acordului CETA într-o „Alianță pentru viitor”, axată pe securitate economică și prosperitate. Cooperarea ar trebui să se extindă de la industria și energia către domenii tehnologice avansate, precum inteligența artificială, calculul cuantic și securitatea cibernetică. De asemenea, se pune accent pe controlul mineralelor critice și al bateriilor, precum și pe transformarea regiunii arctice într-un proiect de cooperare comună, incluzând și domeniul apărării.
În prezent, relația comercială este reglementată de acordul CETA, care este aplicat doar provizoriu. Deși reducerile tarifare sunt deja în vigoare, acest tratat nu a fost ratificat de zece state membre, printre care se numără Franța, Italia și Polonia, la nouă ani de momentul semnării sale. Această situație evidențiază dificultățile de integrare pe care le-au întâmpinat parteneriatele de tipul CETA înainte de propunerea de extindere a statutului de parteneriat.
Aceste discuții despre extinderea influenței și a reglementărilor europene au loc într-un moment în care Uniunea Europeană gestionează simultan diverse dossier de politică externă și socială. În timp ce Bruxellesul gestionează relații complexe cu parteneri precum Turcia sau gestionează sancțiuni internaționale, procesul de consolidare a parteneriatului cu democrațiile precum Canada rămâne un element cheie pentru securitatea strategică a blocului european.
