Vasilije Čarapić, președintele Comisiei pentru relații internaționale și emigranți din Parlamentul Muntenegrului, a propus utilizarea temporară a boților pentru a combate campaniile de dezinformare online. Această intervenție a avut loc în cadrul EU Parliamentary Democracy Forum, la sesiunea dedicată integrității electorale. Parlamentarul a sugerat că instrumentele de automatizare ar putea fi folosite pentru a răspunde rețelelor care amplifică artificial informațiile false, până când vor exista mecanisme de reglementare mai eficiente.
În cadrul prezentării sale, Vasilije Čarapić a utilizat un scenariu ipotetic pentru a ilustra ideea de răspuns simetric. El a menționat exemplul unei campanii care utilizează 500 de boți și a întrebat de ce adversarii acesteia nu ar putea răspunde cu un număr similar de conturi automatizate. Această propunere este una personală și nu reprezintă o operațiune oficială desfășurată de Muntenegru sau de instituțiile Uniunii Europene, fiind prezentată ca o metodă neconvențională de combatere.
Pe lângă utilizarea tehnologiei, Vasilije Čarapić a pus un accent deosebit pe monitorizarea fluxurilor financiare din spatele manipulării. El susține că autoritățile trebuie să analizeze structurile economice care permit distribuția informațiilor false, verificând sursele de finanțare și relațiile dintre organizații. Parlamentarul a menționat că procesul de aliniere a legislației Muntenegrului la acquis-ul european a demonstrat utilitatea mecanismelor care permit urmărirea traseului banilor către entitățile implicate în amplificarea narațiunilor.
Un exemplu menționat de Vasilije Čarapić a fost o informație difuzată de o organizație media, conform căreia cinci state membre ar fi blocat aderarea Muntenegrului la UE. Deși afirmația a fost negată rapid de statele respective, parlamentarul a argumentat că o analiză a structurilor financiare ar fi putut scoate la iveală conexiuni relevante. Totuși, documentele nu identifică publicația sau persoanele implicate, astfel încât exemplul rămâne o afirmație neverificată din punct de vedere factual.
Propunerea de utilizare a boților ridică întrebări privind transparența și autenticitatea comunicării publice. În prezent, cadrul european, prin Digital Services Act, pune accent pe responsabilitatea platformelor de a reduce riscurile sistemice și pe identificarea comportamentelor neautentice. Nu există o politică a UE care să susțină crearea unor rețele publice de boți, abordarea oficială vizând în schimb detectarea timpurie a rețelelor de influență și cooperarea între fact-checkeri și autorități.
Contextul negocierilor de aderare pentru Muntenegru este esențial pentru înțelegerea vulnerabilităților informaționale ale țării. Muntenegru a deschis toate cele 33 de capitole ale negocierilor de aderare, iar conform datelor recente ale Consiliului, 18 capitole erau închise provizoriu după conferința de aderare din 14 iulie 2026. Subiecte precum ritmul negocierilor sau poziția statelor membre sunt teme cu potențial politic ridicat în spațiul informațional local.
