Uniunea Europeană avansează în dezvoltarea propriului sistem de comunicații prin satelit, proiectul IRIS², cu scopul de a reduce dependența de infrastructura Starlink, controlată de compania SpaceX a lui Elon Musk. Această inițiativă strategică vizează asigurarea unor comunicații securizate pentru guverne, forțe militare, servicii de urgență și companii din blocul european. Primele lansări ale acestui sistem sunt programate pentru anul 2029, conform informațiilor furnizate de Euronews.
Necesitatea unei alternative europene a devenit critică după ce armata ucraineană a raportat restricții în utilizarea serviciului Starlink. Conexiunea ar fi fost întreruptă pentru terminalele care se deplasau cu viteze de peste 160 de kilometri pe oră, o situație întâlnită la utilizarea dronelor. Deși serviciul a fost restabilit parțial, limitările au ridicat semne de întrebare privind controlul tehnologic. Elon Musk a respins responsabilitatea SpaceX, menționând că sistemul Starshield este sub controlul direct al guvernului american.
Proiectul IRIS², care înseamnă Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite, va include o constelație de 348 de sateliți. Din total, 330 vor fi poziționați pe orbita joasă a Pământului, iar 18 pe orbita medie. Această extindere, care include 66 de sateliți suplimentari, are ca scop consolidarea securității și a apărării. Comisia Europeană estimează că această modificare va crește capacitatea de comunicații securizate pentru utilizatorii guvernamentali cu 60% în Uniunea Europeană și cu 54% la nivel mondial.
Implementarea proiectului implică parteneri industriali majori din Europa, precum compania belgiană Aerospacelab, care a obținut un contract de 2,4 miliarde de euro pentru producerea a 264 de sateliți. Aceasta construiește o fabrică la Charleroi pentru a atinge o capacitate de 500 de sateliți anual începând cu 2027. Germania contribuie prin compania OHB, care a semnat un contract de aproape un miliard de euro pentru cei 18 sateliți de pe orbita medie, în timp ce Airbus va produce cel puțin 66 de unități pentru comunicații militare.
În paralel, Germania dezvoltă un proiect separat de comunicații spațiale pentru armata sa, cu un buget estimat între 8 și 10 miliarde de euro. Acest sistem ar putea include peste 100 de sateliți pe orbita joasă, fiind destinat inițial flancului estic al NATO. Autoritățile germane intenționează să investească aproximativ 35 de miliarde de euro în proiecte spațiale militare până în 2030. O primă constelație de 40 de sateliți ar putea fi operațională în 2029, restul sistemului urmând să fie funcțional în 2030.
Această mișcare de accelerare a infrastructurii spațiale europene vine într-un moment în care securitatea comunicațiilor este considerată o prioritate de apărare. Disputele recente privind restricțiile de serviciu impuse în zone de conflict au evidențiat vulnerabilitatea statelor europene în fața serviciilor tehnologice controlate de entități din afara Uniunii Europene, afectând atât interesele militare, cât și pe cele ale serviciilor de urgență.
