Candidatul de extremă stângă, Jean-Luc Mélenchon, și lidera de extremă dreaptă, Marine Le Pen, propun retragerea Franței din cadrul NATO în contextul alegerilor prezidențiale de anul viitor. Aceste propuneri de natură politică ar putea avea consecințe directe asupra grupului de luptă francez desfășurat în România, la Cincu. Deși platformele politice diferă, ambele tabere vizează o schimbare radicală a poziționării Franței în cadrul structurilor de apărare ale Alianței de la Washington.
Partidul France Unbowed, condus de Jean-Luc Mélenchon, propune o retragere imediată din comandamentul integrat al NATO, urmată de o ieșire etapizată din organizație. Programul său include și refuzul de a plăti tributul de 5% din PIB către Statele Unite pentru cheltuieli de apărare. Totuși, Mélenchon susține că Franța va continua să ofere asistență țărilor din Uniunea Europeană în limitele tratatelor UE, insistând pe necesitatea unei soluții diplomatice pentru conflictul din Ucraina.
Pe de altă parte, Marine Le Pen promite, de asemenea, ieșirea Franței din comandamentul integrat al NATO. Grupul de luptă francez din România, care operează la Cincu, dispune de un efectiv de aproximativ 1.400 - 1.700 de militari permanenți, dar poate fi extins la 5.000 de soldați. Această unitate de mare putere de lovire este dotată cu tancuri Leclerc și obuziere Caesar, fiind un element cheie al securității regionale.
Contraamiralul Constantin Ciorobea susține că retragerea trupelor franceze din România este puțin probabilă, deoarece prezența lor la Cincu este rezultatul unei analize de risc efectuate de comandamentul NATO, nu doar o inițiativă franceză. În cazul unei decizii de retragere, Alianța va analiza înlocuirea militarilor francezi cu soldați din alte țări membre. Structura grupului de luptă NATO ar rămâne intactă, existând posibilitatea unei participări mai mari din partea SUA.
Generalul-locotenent Cătălin Tomescu argumentează că industria de armament franceză ar suferi pierderi financiare inadmisibile dacă Franța ar părăsi NATO. Companiile mari de apărare ar rămâne fără contracte din cauza evitării lor de către alte state membre ale Alianței. El consideră că propunerile actuale sunt, în mare parte, propagandă electorală bazată pe nemulțumirile sociale legate de cheltuielile militare, amintind că o tentativă parțială de retragere a avut loc între anii 1966 și 2009.
Prezența militară în cadrul NATO este un element central al arhitecturii de securitate europene, influențat constant de dinamica politică internă a statelor membre. Deciziile privind despusarea militară și implicarea în conflicte regionale, precum cel din Ucraina, rămân subiecte de dezbatere strategică intensă în cadrul tuturor organizațiilor de apărare transatlantice, afectând direct stabilitatea frontierelor de est ale Europei.
