Administrația Trump a exercitat presiuni asupra unor oficiali diplomatici din Uniunea Europeană, Canada și Lituania pentru a se retrage de la conferința internațională #Disinfo2026. Evenimentul, care se desfășoară la Vilnius, a inclus sesiuni care avertizau asupra amenințării reprezentate de oficialii guvernului american și de influența SUA în general. Conform unor fragmente dintr-o telegramă a Departamentului de Stat, aceste demersuri au fost direcționate către diverse ambasade, inclusiv către cea din România.
Conferința de la Vilnius a programat paneluri în care Statele Unite sunt prezentate ca un actor implicat în „manipulare și interferență informațională străină” (FIMI). Această caracterizare a provocat nemulțumirea Washingtonului, care consideră că SUA este pusă în aceeași categorie cu adversari străini precum Rusia și China. Departamentul de Stat a calificat această abordare drept o „echivalență falsă”, susținând că aceasta ascunde amploarea și natura reală a interferenței rusești și chineze în democrațiile occidentale.
În cadrul telegramei consultate de POLITICO, Departamentul de Stat a solicitat ambasadelor americane din mai multe state europene să transmită îngrijorările Washingtonului. S-a cerut evaluarea faptului dacă guvernele implicate sunt de acord cu descrierea Statelor Unite ca actor FIMI. Printre destinatarii acestei comunicări au fost ambasadele din Franța, Norvegia, România și Polonia, cu instrucțiunea de a transmite mesajul guvernului gazdă verbal, nu în scris.
Impactul acestor presiuni este vizibil prin retragerea Canada și Lituania, care au cerut eliminarea siglelor ministerelor lor de pe materialele evenimentului. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a procedat similar, retrăgându-se din programul oficial. Totuși, oficialii din Norvegia, România și Polonia figurează în continuare pe agenda conferinței, deși purtătorii de cuvânt ai ministerelor de externe din aceste țări nu au oferit comentarii oficiale.
Una dintre sesiunile controversate, intitulată „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, ripostă”, urma să analizeze modul în care Statele Unite au ajuns să fie considerate o amenințare pentru Europa. O altă discuție viza presiunile exercitate de guvernul american asupra comunității de combatere a dezinformării, inclusiv interdicțiile de călătorie impuse unor personalități europene. Administrația Trump a susținut că astfel de măsuri reprezintă forme de cenzură practicate de Uniunea Europeană.
Termenul FIMI, utilizat de Uniunea Europeană, descrie activitățile menite să denatureze informațiile publice prin răspândirea dezinformării online, de regulă de către actori străini. În contextul tensiunilor geopolitice, aceste discuții despre securitatea informațională se încadrează într-un cadru mai larg de monitorizare a amenințărilor externe. Această situație reflectă dificultățile de aliniere între standardele de libertate de exprimare promovate de Washington și reglementările europene privind conținutul digital.
