Administrația condusă de Donald Trump ar fi exercitat presiuni asupra unor aliați europeni, inclusiv asupra României, pentru a influența participarea acestora la o conferință internațională organizată la Vilnius, în Lituania. Conform informațiilor publicate de POLITICO, scopul acestor acțiuni ar fi fost limitarea implicării diplomaților în discuții despre dezinformare, într-un moment în care presiunea mediatică asupra republicanilor crește odată cu apropierea alegerilor din Statele Unite.
Conform publicației, instrucțiunile ar fi fost transmise prin intermediul unor extrase dintr-o cablogramă a Departamentului de Stat american. Ambasadele SUA din țări precum Franța, Norvegia, România și Polonia ar fi fost îndemnate să transmită verbal nemulțumirea Washingtonului față de temele abordate la evenimentul de la Vilnius. Administrația americană ar fi dorit să evalueze dacă guvernele acestor state sunt de acord cu descrierea Statelor Unite drept un actor implicat în manipularea și interferența străină a informațiilor, cunoscut sub acronimul FIMI.
Evenimentul din Lituania ar fi inclus paneluri de discuție care analizau modul în care Statele Unite ar putea deveni o amenințare pentru Europa în domeniul dezinformării. Unul dintre subiecte ar fi vizat posibilitatea ca guvernul american să impună interdicții de călătorie unor persoane din Europa. Cablograma citată de POLITICO susține că prezentarea SUA ca actor FIMI ar reprezenta o „falsă echivalență” cu acțiunile Rusiei și Chinei, estompând astfel amploarea interferenței acestor două puteri în democrațiile occidentale.
În timp ce România, Norvegia și Polonia ar fi rămas pe agenda conferinței, alte entități au decis să se retragă. Canada și Lituania ar fi renunțat la sprijinul lor public după discuțiile cu oficialii americani, iar Serviciul European de Acțiune Externă a fost eliminat din programul oficial. Publicația susține că siglele serviciilor diplomatice din Canada, Lituania și UE ar fi fost chiar acoperite pe materialele de prezentare ale conferinței, în timp ce Franța a rămas singurul susținător principal.
Aceste acuzații de presiune diplomatică apar după ce Wall Street Journal a raportat că administrația Trump ar fi încercat să influențeze autoritățile române prin intermediul ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Publicația susținea că presiunile ar fi vizat achiziționarea de gaze naturale americane de către România. În ambele cazuri, atât oficialii români, cât și administrația americană au negat repetat aceste afirmații, fără ca sursele să prezinte documente publice care să confirme acuzațiile.
Contextul politic este marcat de proximitatea alegerilor pentru Congresul american, unde republicanii și Donald Trump riscă să piardă puterea în fața democraților. În acest cadru, miza partidului democrat este preluarea controlului asupra Congresului pentru a limita puterile președintelui. Un aspect critic este procedura de punere sub acuzare, unde Camera Reprezentanților poate formula acuzații oficiale, iar Senatul decide condamnarea sau înlăturarea președintelui prin votul a două treimi dintre senatori.
