Premierul ungar Péter Magyar a refuzat oficial cooperarea dintre compania MOL și Naftogaz, în urma semnării unui memorandum pentru depozitarea produselor petroliere în Ungaria. Decizia vine după ce Naftogaz a anunțat, prin intermediul platformei Telegram, în cadrul primului summit al formatului Carpathian Eight (C8), existența unui acord cu grupul ungar. Totuși, Péter Magyar a clarificat în fața Parlamentului ungar că Ungaria nu este membră a acestui grup, deși a fost invitată la eveniment.
Proiectul vizat de Naftogaz presupune începerea unor lucrări pregătitoare multianuale pentru depozitarea hidrocarburilor ucrainene pe teritoriul ungar. Grupul MOL a confirmat existența acestor proceduri, însă poziția politică de la Budapesta este de opoziție fermă. Péter Magyar a declarat că, sub guvernul Tisza, nu va fi construit niciun depozit de petrol în proximitatea graniței dintre Ungaria și Ucraina, subliniind necesitatea ca MOL să trateze statul ca pe un proprietar cu o participație de 25%.
Ministrul Economiei și Energiei, István Kapitány, a confirmat că poziția guvernului a fost deja comunicată în acest sens. Acesta a subliniat faptul că MOL nu a informat autoritățile de la Budapesta înainte de semnarea scrisorii de intenție cu Naftogaz. István Kapitány a reiterat că acest rezervor de stocare nu va fi realizat în perioada guvernării conduse de Tisza, menționând în același timp că procesul de diversificare a surselor de energie continuă pentru a asigura aprovizionarea țării.
În contextul acestui conflict între interesul comercial al MOL și directivele politice, guvernul ungar pune accent pe securitatea energetică. István Kapitány a afirmat că aprovizionarea cu gaze naturale va fi garantată în orice condiții, căutând în același timp cele mai bune prețuri posibile în situația actuală. Această strategie de diversificare vizează identificarea unor zone noi de unde se vor putea achiziționa cantități mai mari de gaz pentru a menține stabilitatea energetică națională.
Formatul C8, menționat în cadrul anunțului ucrainean, are ca obiectiv principal crearea unui spațiu comun de investiții regional. Organizatorii summitului au prezentat un portofoliu de 34 de proiecte în domenii precum energia, industria, transportul, logistica, imobiliarele și infrastructura digitală. Valoarea totală estimată a acestor investiții regionale este de aproximativ 115 miliarde de euro, însă implicarea Ungariei rămâne limitată din cauza deciziei politice de a nu accepta invitația la acest format.
În cadrul acestor procese de cooperare regională, stabilitatea energetică depinde de echilibrul dintre infrastructura de stocare și rutele de aprovizionare. Proiectele de infrastructură critică, precum depozitele de hidrocarburi, sunt adesea subiecte de tensiune politică atunci când implică granițe și parteneriate cu state aflate în conflicte sau în procese de integrare regională, influențând direct securitatea strategică a întregii zone de est.
