Prețul argintului a suferit o scădere de peste 50% față de nivelul maxim istoric înregistrat în luna ianuarie, un fenomen care poate semnala o încetinire a economiei globale. Analiza indică faptul că acest metal prețios este mai expus ciclurilor activității industriale în comparație cu aurul, ceea ce face ca evoluția sa să fie un indicator al stării economiei reale. De la vârful de 121,79 dolari pe uncie din ianuarie, cotația a coborât până la 57,31 dolari pe uncie.
Stefan Gleason, președinte al Money Metals Exchange, subliniază că argintul este mult mai sensibil la evoluția economică decât aurul. Conform expertului, slăbiciunea recentă a prețului poate funcționa ca un indicator anticipativ al unor probleme mai profunde care afectează economia reală. Declinul metalului pare să coincidă cu semnalele de alarmă de pe piețele energetice, iar creșterea costurilor cu energia ar putea avea un efect de încetinire asupra întregului sistem economic global.
Presiunea inflaționistă este alimentată de scumpirea energiei, în condițiile în care cotațiile de referință ale țițeiului au crescut cu peste 70% de la începutul anului. Această evoluție a prețurilor la petrol are loc atât pe piețele internaționale, cât și în SUA, fiind influențată în mare parte de conflictul din Orientul Mijlociu. Acest context geopolitic a perturbat semnificativ procesele de producție și livrări, contribuind la creșterea prețurilor de consum și de producție.
Datele privind inflația din SUA confirmă această tendință, prețurile de consum crescând cu 0,6% în septembrie față de luna august și cu 3,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același interval, prețurile de producție au avansat cu 1,3% față de luna precedentă și cu 6,3% în ritm anual. Aceste cifre reflectă impactul costurilor energetice asupra nivelului general al prețurilor, afectând direct capacitatea de expansiune a sectoarelor industriale.
Robert Minter, director al strategiei de investiții în ETF-uri la Aberdeen Investments, explică faptul că argintul este influențat de sentimentul investitorilor într-o măsură mai mare decât aurul. În timp ce achizițiile băncilor centrale au susținut cererea de aur și au ajutat la atingerea unor recorduri, în cazul argintului nu există un cumpărător strategic de o asemenea anvergură. Această lipsă de sprijin instituțional face ca prețul argintului să fie mai volatil și dependent de cererea industrială.
Din punct de vedere structural, argintul ocupă o poziție duală pe piețele de mărfuri, fiind utilizat atât ca activ de investiții, cât și ca materie primă esențială în procesele industriale. Această dublă natură explică de ce fluctuațiile sale sunt interpretate de analiști ca fiind un barometru al sănătății sectorului manufacturier și al cererii globale de bunuri și servicii.
