Președintele american Donald Trump a adoptat o poziție care contestă fundamentele ordinii internaționale, promovând ideea că puterea poate decide singură limitele legale. Acțiunile recente ale Casei Albe, care includ sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) și un nou acord energetic cu Rusia, sugerează că interesele de moment ale marilor puteri prevalează asupra regulilor de drept stabilite global. Donald Trump transmite un mesaj prin care statul de drept nu mai este văzut ca o piatră de temelie, ci ca un obstacol în calea puterii.
Atacul asupra CPI a fost intensificat prin decizia de a sancționa instituția, după investigațiile privind Afganistanul și emiterea mandatelor de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu și a lui Yoav Gallant. Secretarul de stat, Marco Rubio, a anunțat că firmele și persoanele de cetățenie americană au la dispoziție șase luni pentru a încheia orice relație de afaceri cu CPI. Rubio a avertizat partenerii externi, cerându-le să țină în frâu instituția, afirmând: „Fie CPI va pune capăt amenințărilor, fie vom pune noi capăt existenței sale!”.
Pe plan energetic, Donald Trump a anunțat un acord cu Moscova pentru achiziția de motorină, într-un moment în care prețurile ridicate sunt atribuite atacurilor ucrainene asupra infrastructurii rusești. Deși livrările masive sunt puțin probabile deoarece armata rusă are nevoie de acest combustibil, gestul transmite un mesaj politic clar către Ucraina. Administrația americană susține că președintele Volodîmîr Zelenski ar trebui să plece de la putere și îi reproșează faptul că nu acceptă un acord de pace, în ciuda faptului că Vladimir Putin a declanșat războiul.
Impactul acestor decizii asupra aliaților este semnificativ, deoarece sancțiunile americane pot împiedica companiile europene să coopereze cu CPI. Deși UE și Marea Britanie au condamnat decizia SUA și își reafirmă sprijinul pentru justiția internațională, Europa se confruntă cu o dilemă strategică. Dependența de cooperarea cu SUA pentru securitatea continentului și sprijinul militar pentru Ucraina creează o vulnerabilitate pe care administrația Trump o poate utiliza ca pârghie de negociere împotriva partenerilor europeni.
Această schimbare de paradigmă reflectă o tendință de sfidare a normelor juridice internaționale, incluzând operațiuni în Venezuela sau amenințări la adresa Canadei și Groenlandei. Într-un sistem unde marile puteri își rezervă dreptul de a decide când se aplică legea, stabilitatea globală este pusă în pericol. Statele mici rămân fără garanții juridice solide, depinzând exclusiv de faptul că interesele marilor puteri nu se vor opune supraviețuirii lor într-un mediu dominat de forța brută.
Contextul geopolitic actual este marcat de o instabilitate crescută a rutelor comerciale și a securității energetice. În perioada recentă, Europa a fost pusă în alertă de atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră, evenimente descrise de Ursula von der Leyen ca fiind un nou front de escaladare. Această vulnerabilitate a fluxurilor de transport accentuează dificultatea decidenților europeni de a menține un echilibru între respectarea principiilor de drept și necesitatea de a menține relații stabile cu Washingtonul.
