Premierul Ungariei, Péter Magyar, a utilizat România și Franța drept exemple negative în cadrul unui discurs susținut luni, în Parlamentul de la Budapesta. În cadrul prezentării proiectului de buget pentru anul 2027 și a planurilor de reducere a deficitului, liderul ungar a criticat lipsa controlului asupra cheltuielilor publice. Magyar a susținut că aceste țări demonstrează consecințele pe care le poate avea un guvern care nu reușește să gestioneze corect resursele financiare.
În cadrul intervenției sale, Péter Magyar a declarat că exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul. Această comparație a fost utilizată pentru a fundamenta necesitatea unor măsuri fiscale stricte în Ungaria. Discursul a avut loc în contextul prezentării obiectivelor fiscale ale guvernului de la Budapesta pentru anul viitor, conform informațiilor furnizate de TVR Info și Reuters.
Guvernul ungar urmărește atingerea unui deficit bugetar de 4,9% din PIB în anul 2027, de la un nivel de aproximativ 7,5% estimat pentru anul 2026. Această țintă este considerată mai ambițioasă decât prognoza medie de 5,3% calculată de analiștii consultați de Reuters. Pentru a atinge aceste obiective, Péter Magyar a anunțat implementarea unor taxe suplimentare aplicate marilor averi și companiilor, mizează totodată pe economiile rezultate din combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive.
Proiectul de buget propus de Budapesta include cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți, ceea ce reprezintă aproximativ 6,2 miliarde de dolari. Aceste fonduri sunt destinate susținerii majorărilor pensiilor și a salariilor din sectorul public, dublării alocațiilor familiale, precum și reducerilor de impozite pentru persoanele cu venituri mici. Executivul ungar își propune să aducă deficitul sub pragul european de 3% din PIB până în anul 2030, în vederea unei eventuale adoptări a monedei euro.
Situația fiscală a României este marcată de un deficit bugetar care, conform unei prognoze a Comisiei Europene din mai 2026, este estimat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și în condițiile acestei scăderi estimate, nivelul deficitului pentru anul 2027 ar rămâne peste pragul de 3% din PIB stabilit de regulile fiscale europene, confirmând preocupările menționate de Péter Magyar.
Contextul financiar al României este monitorizat constant de instituțiile europene, având în vedere respectarea criteriilor de convergență. În perioada recentă, discuțiile privind gestionarea bugetului au fost prezente și în cadrul Parlamentului român, unde s-au subliniat necesitatea prezentării situației la zi și a necesității unor ajustări înainte de rectificările bugetare oficiale.
