Parlamentul European a adoptat, la data de 8 octombrie 2026, o rezoluție prin care solicită implementarea unei strategii comune pentru identificarea și combaterea fenomenului de „entryism islamist”. Documentul a fost aprobat cu 381 de voturi pentru, 167 împotrivă și 15 abțineri, punând accent pe necesitatea monitorizării finanțărilor și a relațiilor dintre instituții și organizații externe. Parlamentul solicită elaborarea unei metodologii europene pentru a recunoaște semnele și structurile asociate acestui tip de activitate.
O componentă centrală a textului vizează Consiliul, de care se cere evaluarea dacă anumite persoane sau entități legate de Frăția Musulmană îndeplinesc criteriile juridice pentru a fi incluse pe lista teroristă a UE. Această evaluare trebuie să vizeze nu doar structurile formale, ci și organizații de fațadă, canale financiare, rețele de tineret sau persoane cu roluri de coordonare. Rezoluția subliniază că această solicitare nu produce o desemnare automată, deoarece lista teroristă este administrată de Consiliu printr-o procedură juridică separată.
În ceea ce privește resursele financiare, Parlamentul solicită trasabilitatea completă a fondurilor UE și verificări riguroase înainte de acordarea acestora. Comisiei i se cere să furnizeze o imagine de ansamblu asupra banilor europeni direcționați către entități suspectate de legături cu Frăția Musulmană sau cu islamul politic. De asemenea, textul indică necesitatea examinării atentă a relațiilor financiare care implică actori din Qatar sau Türkiye, solicitând în paralel o cooperare mai strânsă cu Europol și Eurojust.
Documentul menționează explicit Forum of European Muslim Youth and Student Organisations, FEMYSO, în contextul necesității de a verifica parteneriatele instituționale. Totodată, Parlamentul cere o listă la nivel european a persoanelor considerate predicatori ai urii de către statele membre, asociată cu verificări stricte privind vizele și dreptul de ședere. Rezoluția susține și măsurile naționale care interzic acoperirea integrală a feței în spațiul public, precum niqab-ul sau burqa, invocând securitatea publică.
Parlamentul subliniază că protejarea cetățenilor musulmani împotriva discriminării este o obligație democratică esențială. Rezoluția cere evitarea confuziei dintre credința musulmană și rețelele politice sau extremiste, oferind sprijin organizațiilor societății civile care apără valorile democratice. Această distincție este menită să asigure că combaterea rețelelor organizate nu afectează drepturile fundamentale ale comunității musulmane, menținând în același timp vigilența instituțională față de actorii radicali.
Deși rezoluția reprezintă o poziție politică adoptată, punerea în aplicare a cerințelor depinde de acțiunile ulterioare ale Comisiei, Consiliului și ale statelor membre. Procesul de includere pe lista teroristă rămâne condiționat de decizii juridice relevante ale autorităților competente, fie din state membre, fie din țări terțe, referitoare la investigații sau condamnări penale pentru acte teroriste.
