Comisia pentru dezvoltare (DEVE) a Parlamentului European a adoptat un raport prin care solicită Uniunii Europene să își consolideze relația cu Groenlanda și celelalte teritorii de peste mări asociate. Această mișcare este justificată de importanța tot mai mare a poziției geografice a acestor zone într-un context de competiție geopolitică globală. Raportul a fost aprobat în cadrul comisiei prin 17 voturi pentru, două împotrivă și două abțineri, după ce au fost adoptate zece amendamente de compromis.
Una dintre principalele propuneri vizează o majorare substanțială a resurselor financiare pentru perioada 2028–2034. Parlamentarii propun ca finanțarea pentru toate cele 13 teritorii să crească de la nivelul actual de 999 milioane EUR la 2,084 miliarde EUR, la prețuri curente. Această sumă nu este destinată exclusiv Groenlandei, ci reprezintă bugetul total propus pentru întregul ansamblu de țări și teritorii de peste mări care mențin legături economice cu piața europeană.
Pentru Groenlanda, eurodeputații subliniază necesitatea unui sprijin suplimentar în domenii strategice precum reziliența, infrastructura critică, conectivitatea și diversificarea economică. Raportorul Barry Andrews a subliniat importanța acestei relații în contextul amenințărilor formulate de Donald Trump la adresa Groenlandei. Parlamentul dorește ca Uniunea să sprijine insula în fața amenințărilor la adresa suveranității sale, punând accent pe protejarea infrastructurii și adaptarea la schimbările climatice.
Raportul introduce și cerințe stricte privind implicarea comunităților locale și indigene în procesele decizionale. Eurodeputații cer ca aceste grupuri să fie consultate înainte de investiții care pot afecta terenurile, resursele sau patrimoniul cultural, în special în proiectele legate de materiile prime critice. Această abordare urmărește să combine interesul european pentru resurse cu o protecție procedurală pentru populațiile locale, fără a autoriza direct anumite proiecte miniere.
Pe lângă resursele dedicate, Parlamentul propune un acces mai larg al acestor teritorii la programe europene precum Horizon Europe, Erasmus+ sau Fondul european pentru competitivitate. Se urmărește ca relația să nu depindă de o singură linie bugetară, ci să permită participarea la proiecte de biodiversitate și protecția mediului. Totodată, se solicită un control parlamentar mai puternic prin reprezentarea deplină în cadrul forumului UE–TTPM, pentru o monitorizare mai bună a finanțării și securității maritime.
Procedura de revizuire a Deciziei privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări (DOAG) urmează să fie transmisă în plenul Parlamentului European. Votul este programat pentru luna noiembrie, însă finanțarea finală va depinde de negocierile privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034. În prezent, Parlamentul are un rol consultativ, decizia formală privind asocierea acestor teritorii aparținând Consiliului Uniunii Europene.
