Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care refuză să recunoască noua componență a Dumei ruse, în urma scrutinului parlamentar federal desfășurat între 18 și 20 septembrie. Această acțiune vine după primul scrutin de acest tip organizat de Rusia de la începutul invaziei pe scară largă asupra Ucrainei. Rezoluția pune sub semnul întrebării legitimitatea politică a întregului proces electoral, solicitând în același timp statelor membre ale Uniunii Europene să evite tratarea noii camere ca pe un reprezentant legitim al Federației Ruse.
Scrutinul a fost marcat de absența unei competiții echitabile și de restricționarea libertăților fundamentale, inclusiv a presei independente și a opoziției. Autoritățile ruse au prezentat rezultate oficiale conform cărora partidul Rusia Unită a obținut 349 de mandate din cele 450 disponibile, menținând astfel o majoritate constituțională. Uniunea Europeană a criticat sever decizia de a nu invita observatori din cadrul OSCE și a semnalat lipsa unei misiuni internaționale de observare independente pentru monitorizarea procesului.
Pe lângă contestarea procedurilor, Parlamentul European solicită statelor UE să reducă la minimum contactele instituționale cu reprezentanții ruși. Obiectivul este de a împiedica normalizarea participării acestora în structurile de cooperare parlamentară internațională și de a evita implicarea Rusiei în evenimente sportive sau culturale la nivel global. Deși rezoluția este fermă, aceasta nu impune sancțiuni directe și nu obligă juridic fiecare stat membru să întrerupă imediat toate contactele cu parlamentarii ruși.
Uniunea Europeană a reiterat poziția sa privind teritoriile ocupate, declarând că nu va recunoaște voturile organizate în Crimeea și Sevastopol, precum și în regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson. Înaltul Reprezentant a subliniat că aceste procese electorale nu sunt valide, criticând în același timp excluderea candidaților Yabloko de pe lista federală. Această poziție vizează protejarea integrității teritoriale a Ucrainei în fața proceselor organizate de Moscova în zonele sub control rus.
Rezoluția include și o componentă specifică referitoare la Republica Moldova, condamnând organizarea votului în regiunea transnistreană. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a calificat acțiunea Rusiei ca fiind o încălcare a suveranității și integrității teritoriale, menționând că au fost deschise 16 secții de votare în ciuda opoziției oficiale. Autoritățile moldovene au precizat că, deși cetățenii ruși au putut vota în zonele controlate constituțional, procesul din transnistrea nu produce efecte asupra statutului juridic internațional al regiunii.
Contextul geopolitic actual este marcat de o tensiune crescută între instituțiile internaționale și Moscova, în special în ceea ce privește recunoașterea frontierelor și a proceselor electorale organizate în zone de conflict. Deciziile Parlamentului European reflectă o strategie de izolare politică a Federației Ruse, încercând să limiteze influența acestora în cadrul structurilor de cooperare internațională și să prevină validarea unor procese de anexare prin mijloace parlamentare.
