Uniunea Europeană traversează o perioadă de transformări structurale care pun sub presiune sectorul agricol, prin deschiderea piețelor internaționale și, în același timp, prin reducerea resurselor financiare destinate fermierilor. În timp ce exporturile agroalimentare au atins un record de 238 de miliarde de euro anul trecut, reprezentând aproape 37% din excedentul comercial al UE, deciziile politice de la Bruxelles par să submineze capacitatea de producție locală. Această dualitate între ambiția comercială și protecția producției interne creează un climat de incertitudine pentru operatorii economici.
Strategia de extindere a parteneriatelor comerciale vizează piețe precum India sau Australia, oferind acces la zone care anterior impuneau taxe vamale ridicate. Totuși, acordurile precum cel cu Mercosur introduc pe piața europeană produse precum carnea de vită, zahărul sau etanolul, provenite din sisteme care nu respectă standardele europene privind pesticidele sau bunăstarea animalelor. Deși există clauze de salvaguardare, acestea intervin adesea după ce piața locală a fost deja afectată de influxul de produse importate.
Impactul liberalizării este vizibil și în cazul importurilor din Ucraina, care în 2022 au fost complet liberalizate ca gest de solidaritate. Această decizie a lovit sever fermierii din România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria, prețurile cerealelor în zonele de tranzit căzând sub costul de producție. Deși un nou regim cu cote este prevăzut pentru toamna anului 2025, mulți producători din linia întâi au resimțit deja pierderi financiare masive înainte de aplicarea noilor standarde.
Paralel cu presiunea comercială, bugetul pentru sprijinul fermierilor pentru perioada 2028–2034 urmează să sufere o scădere nominală de peste 20%, de la aproximativ 387 de miliarde de euro la 300 de miliarde. Această reducere, care poate ajunge la 30% dacă este luată în calcul inflația, se produce într-un context în care fondurile agricole vor concura într-un buget general de 865 de miliarde de euro cu alte sectoare, precum infrastructura sau apărarea.
La nivel legislativ, noile compromisuri din Parlamentul European propun limitarea plăților cuplate la ceea ce este considerat strict necesar și reintroducerea plafonării sprijinului financiar. Propunerea de plafonare de 100.000 de euro și calcularea plafonului de 500.000 de euro pe baza beneficiarului final ar putea penaliza fermele profesioniste care angajează personal. În România, unde peste 700.000 de fermieri depun cereri la APIA, majoritatea sunt exploatații mici, însă cele care gestionează suprafețe mari sunt esențiale pentru exporturi și locurile de muncă.
Situația actuală reflectă o tensiune între necesitatea de a menține securitatea alimentară și dorința de a integra piețele globale. Regiunile de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina, care au suportat presiunea logistică a conflictului, primesc doar o majorare minoră de până la 5 puncte procentuale, ceea ce este considerat insuficient pentru a compensa riscurile de securitate și volatilitatea prețurilor.
context_missing: true
