Papa Leon al XVI-lea a emis un decret prin care anulează oficial reducerile salariale aplicate cardinalilor și oficialilor de rang înalt ai Vaticanului. Această decizie vine după ce măsurile de austeritate au fost impuse de predecesorul său, Francisc I, în martie 2021, ca răspuns la criza sanitară provocată de pandemia de covid-19. Noul pontif a emis acest „motu proprio” cu ocazia împlinirii vârstei de 71 de ani, stabilind data de 1 septembrie 2026 pentru intrarea în vigoare a noii decizii.
Măsurile de reducere a veniturilor au fost implementate în perioada pandemiei pentru a ajuta finanțele Sfântului Scaun, care se confrunta cu un deficit cronic. În acea perioadă, salariile cardinalilor au fost reduse cu 10%, în timp ce conducătorii dicasterelor, echivalentele ministerelor din cadrul Vaticanului, au resimțit o scădere de 8%. Papa Leon al XVI-lea a precizat că limitările impuse pentru a face față provocărilor excepționale ale pandemiei pot fi depășite în prezent, menținând totodată focusul pe durabilitatea economică a instituțiilor.
Decizia de abrogare a măsurilor de austeritate nu are caracter retroactiv, conform detaliilor din documentul publicat luni. În contextul actual, un cardinal care servește în cadrul Curiei, instituția care funcționează ca guvern central al Bisericii Catolice, încasează între 4.500 și 5.000 de euro lunar. Această schimbare de politică salarială este privită ca un semnal pentru angajații care așteaptă o actualizare a veniturilor, acestea fiind blocate încă din anul 2008.
Situația financiară a instituției pare să fie mult mai stabilă în prezent comparativ cu perioada de austeritate. Conform ultimului raport anual publicat în luna mai, Banca Vaticanului a raportat un profit net record de 51 de milioane de euro. Această evoluție pozitivă a indicilor financiari a permis eliminarea restricțiilor salariale impuse anterior. În același timp, Papa a anulat și un proiect al lui Francisc I privind transferul unor părți din Arhivele Bibliotecii Vaticanului în afara microstatului.
Această schimbare de politică salarială vine într-un moment în care structura financiară a Vaticanului arată o stabilitate sporită, reflectată prin profitul net de 51 de milioane de euro raportat de Banca Vaticanului. Decizia de a elimina reducerile de salarii, care au fost menite să ajute bugetul afectat de criza sanitară, subliniază o tranziție de la gestionarea urgenței pandemiei la o etapă de normalizare economică pentru instituțiile de rang înalt.
În contextul geopolitic actual, deciziile de finanțare și resursele economice ale marilor instituții rămân subiecte de analiză, la fel cum ajutoarele militare sunt monitorizate constant. De exemplu, în timp ce resursele financiare ale Vaticanului sunt ajustate, alte entități își recalibrează sprijinul extern, precum în cazul în care Finlanda a trimis un nou ajutor militar Ucrainei, în valoare de 290 de milioane de euro, pentru a sprijini securitatea regională.
