Organizația Națiunilor Unite a solicitat Statelor Unite să ia măsuri suplimentare pentru a remedia impactul moștenirii nucleare din Insulele Marshall. Într-un raport prezentat joi organismului pentru drepturile omului al organizației internaționale, s-a cerut oferirea de asistență medicală și declasificarea arhivelor secrete. Această solicitare vine pe fondul unor probleme de sănătate și sociale care persistă în acest grup de atoli și insule de corali situate în partea centrală a Oceanului Pacific.
Istoria testelor nucleare în această regiune este marcată de 67 de experimente efectuate de SUA între anii 1946 și 1958. Printre acestea s-a numărat și celebrul test „Castle Bravo”, desfășurat pe atolul Bikini în anul 1954, care a reprezentat primul test al unei bombe cu hidrogen cu combustibil solid pentru treapta de fuziune nucleară. Raportul Biroului ONU pentru drepturile omului subliniază că aceste acțiuni au generat un cost uman grav și de lungă durată pentru populația locală.
Impactul asupra comunităților rămâne vizibil prin niveluri ridicate de cancer și prin strămutarea forțată a oamenilor din zonele contaminate. Raportul menționează, de asemenea, o stigmatizare socială persistentă a persoanelor expuse, care sunt numite de localnici „oameni otrăviți”. În fața Consiliului ONU de la Geneva, Awa Dabo, Înaltul Comisar Adjunct pentru Drepturile Omului, a insistat că daunele trebuie reparate, menționând că nu a fost găsită o soluție echitabilă pentru revendicările formulate.
Reprezentanții Insulelor Marshall au solicitat o soluționare semnificativă a acestei situații în fața Consiliului. Senatorul David Anitok a declarat că negarea continuă a unei reparații propriu-zise i-a obligat pe localnici să apeleze la acest organism internațional pentru ajutor. Printre martori s-a numărat Alson Kelen, un locuitor strămutat din Bikini, care a relatat pierderea ambilor părinți din cauza bolii canceroase, evidențiind suferința continuă a populației afectate.
Washingtonul a argumentat anterior că a soluționat deja pe deplin toate revendicările prin oferirea a peste 600 de milioane de dolari comunităților afectate. Totuși, raportul solicită acum noi forme de despăgubire, axate pe asistență medicală și transparență informațională. Misiunea SUA la Geneva și Departamentul de Stat al SUA nu au oferit un răspuns imediat la solicitările de comentarii privind aceste concluzii prezentate de ONU.
Prezentul demers are loc într-un context de retragere a Statelor Unite din anumite structuri internaționale. Anul trecut, Washingtonul s-a retras din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, după revenirea la putere a președintelui Donald Trump, invocând o presupusă tendință anti-Israel. Din acest motiv, locul SUA era vacant în timpul prezentării raportului, marcând o perioadă în care SUA s-au retras și din alte zeci de instituții internaționale la începutul acestui an.
